Wasp sting

Questu articulu descrive l'effetti di una puntura di vespa.
Questu articulu hè solu per informazioni. Ùn aduprate micca per trattà o gestisce una sting. Se voi o qualchissia chì site cun voi hè stung, chjamate u vostru numeru di emergenza lucale (cum'è 911), o u vostru centru di velenu locale pò esse ghjunghje direttamente chjamendu a linea telefonica naziunale gratuita di Poison Help (1-800-222-1222) da in ogni locu in i Stati Uniti.
U velenu di a vespa hè tossicu. Hè injected in voi quandu site stung.
E vespe portanu stu velenu. Alcune persone sò allergiche à u velenu è anu una reazione seria se sò stung. A maiò parte di a ghjente ùn hà micca bisognu di trattamentu medicu d'urgenza s'ella hè stung.
Quì sottu sò sintomi di una vespa sting in diverse parti di u corpu.
OCCHI, ARICCHI, NASU, È GOLA
- Gonfiore di gola, labbra, lingua è bocca *
VASSE DI CUORE E DI SANGUE
- Frequenza cardiaca rapida
- Grave diminuzione di a pressione sanguigna
- Collapse (shock) *
LUNGS
- Difficultà à respirà *
PELLE
- Urticaria *
- Pruritu
- Gonfiore è dulore in u situ di sting
STOMACU È INTESTINI
- Crampi addominali
- Diarrea
- Nausea è vomitu
Nota: I sintomi marcati cù un asteriscu ( *) sò da una reazione allergica à u velenu, micca da u velenu stessu.
Per e reazzioni gravi:
Chjamate 911 se a persona hà una reazione allergica (gonfiore severu o difficoltà à respirà). Pudete avè bisognu à andà à l'uspidale se a reazione hè severa.
Sì avete una allergia à a puntura di a vespa, di l'ape, di u calabrone o di a giacca gialla, portate sempre un kit di puntura d'ape è sappiate aduprà. Questi kit necessitanu una prescrizione. Contenenu una medicina chjamata epinefrina, chì duvete piglià subitu se avete una puntura di vespa.
Per trattà a puntura di vespa:
- Pruvate à caccià u stinger da a pelle (s'ellu hè sempre presente). Per fà questu, raschiate cù cura a parte posteriore di un cultellu o un altru oggettu magru, smussatu, à tagliu dirittu (cum'è una carta di creditu) attraversu u stinger se a persona pò stà ferma è hè sicuru di fà. Oppure, pudete caccià u stinger cù pinzette o e dita. Se fate questu, ùn pinghje micca u saccu di velenu à a fine di u stinger. Sì stu saccu hè rottu, più velenu serà liberatu.
- Pulite bè l'area cun sapone è acqua.
- Pone u ghjacciu (impannillatu in un pannu pulitu) nantu à u situ di a stizza per 10 minuti è dopu spende per 10 minuti. Ripetite stu prucessu. Se a persona hà prublemi cù a circulazione di sangue, diminuite u tempu chì u ghjacciu hè nantu à a zona per prevene possibili danni à a pelle.
- Mantene a zona affettata ferma, se hè pussibule, per impedisce chì u velenu si sparghji.
- Allentà u vestitu è caccià l'anelli è altri ghjuvelli stretti.
- Dà à a persona difenidramina (Benadryl è altre marche) per bocca s'ella pò ingolle. Questa droga antihistaminica pò esse usata sola per sintomi lievi.
Avè sta infurmazione pronta:
- Età di a persona, pesu è cundizione
- Tipu d'insettu
- Tempu chì a sting hè accaduta
- Situazione di a stizza
U vostru centru di velenu lucale pò esse ghjuntu direttamente chjamendu a linea diretta naziunale di Assistenza Poison (1-800-222-1222) da qualsiasi parte di i Stati Uniti. Vi daranu ulteriori istruzzioni.
Questu hè un serviziu gratuitu è cunfidenziale. Tutti i centri lucali di cuntrollu di velenu in i Stati Uniti utilizanu stu numeru naziunale. Duvete chjamà se avete qualchì domanda nantu à l'avvelenamentu o a prevenzione di velenu. Ùn hà bisognu di esse una emergenza. Pudete chjamà per qualsiasi ragione, 24 ore à u ghjornu, 7 ghjorni à a settimana.
Se una visita in sala d'urgenza hè necessaria, u fornitore di assistenza sanitaria misurerà è monitorerà i segni vitali di a persona, inclusa a temperatura, u pulse, a frequenza respiratoria è a pressione sanguigna. I sintomi seranu trattati. A persona pò ancu riceve:
- Prove di sangue è urina.
- Supportu di respirazione, cumpresu l'ossigenu. E reazioni allergiche gravi ponu necessità di un tubu in gola è di una macchina respiratoria (ventilatore).
- Radiografia di pettu.
- ECG (elettrocardiograma, o traccia di u core).
- Fluidi intravenosi (IV, attraversu una vena).
- Medici per trattà i sintomi.
Quantu hè bonu una persona dipende da a so allergie à a puntura di l'insetti è da a rapidità di riceve u trattamentu. Più prestu ottenenu aiutu medicu, megliu serà a furtuna di ricuperazione. A probabilità di reazzione tutale di u corpu in futuru cresce quandu e reazzione lucale diventanu sempre più severe.
E persone chì ùn sò micca allergii à e vespe, l'ape, i calabroni o a giacca gialla si migliuranu di solitu in 1 settimana.
NON mette e mani o i pedi in nidi o urticaria o in altri piattini preferiti. Evite di portà abiti è prufumi di culore chjaru o altri fragranze se site in una zona induve e vespe sò cunnisciute per riunisce.
Vespa
Elston DM. Morsi è stizza. In: Bolognia JL, Schaffer JV, Cerroni L, eds. Dermatologia. 4a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2018: chap 85.
Erickson TB, Marquez A. Envenomazione di l'artropodi è parasitismu. In: Auerbach PS, Cushing TA, Harris NS, eds. Aurebach's Wilderness Medicine. 7a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2017: cap. 41.
Otten EJ. Feriti animali velenosi. In: Walls RM, Hockberger RS, Gausche-Hill M, eds. Medicina di Emergenza di Rosen: Cuncetti è Pratica Clinica. 9a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2018: chap 55.