Autore: William Ramirez
Data Di Creazione: 19 Sittembre 2021
Aghjurnamentu Di Data: 1 Lugliu 2024
Anonim
Atrial Septal Defect (ASD), Animation.
Video: Atrial Septal Defect (ASD), Animation.

U difettu di u septale auriculare (ASD) hè un difettu di u core chì hè presente à a nascita (congenitale).

Cum'è un criaturu si sviluppa in l'utru, si forma un muru (septum) chì divide a camera superiore in un atriu sinistro è destro. Quandu stu muru ùn si forma micca currettamente, pò resultà in un difettu chì ferma dopu a nascita. Questu hè chjamatu un difettu di u septale atriale, o ASD.

Normalmente, u sangue ùn pò micca scorre trà e duie camere superiori di u core. Tuttavia, un ASD permette à sta situazione.

Quandu u sangue scorre trà e duie camere di u core, questu hè chjamatu shunt. U sangue scorre u più spessu da manca à dritta. Quandu succede questu u latu drittu di u core s'allarga. Nantu à u tempu a pressione in i pulmoni pò cresce. Quandu accade, u sangue chì scorre à traversu u difettu anderà da diritta à manca. S'ellu accade, ci serà menu ossigenu in u sangue chì và à u corpu.

I difetti septali auriali sò definiti cum'è primum o secundum.


  • I difetti primumi sò ligati à altri difetti cardiaci di u settum ventriculare è di a valvula mitrale.
  • I difetti Secundum ponu esse un foru unicu, chjucu o grande. Pò esse ancu più di un picculu foru in u settu o in u muru trà e duie camere.

Difetti assai chjuchi (menu di 5 millimetri o ¼ inch) sò menu prubabili di causà prublemi. I difetti più chjuchi sò spessu scuperti assai più tardi in a vita chè quelli più grandi.

Insemi cù a dimensione di l'ASD, induve si trova u difettu ghjoca un rolu chì affetta u flussu di sangue è i livelli di ossigenu. A prisenza di altri difetti di cori hè ancu impurtante.

ASD ùn hè micca assai cumunu.

Una persona senza altru difettu di u core, o un picculu difettu (menu di 5 millimetri) ùn pò avè alcun sintumu, o sintomi ùn ponu accade finu à a medievu o dopu.

I sintomi chì si verificanu ponu cumincià à ogni mumentu dopu a nascita finu à a zitiddina. Puderanu include:

  • Difficultà à respirà (dispnea)
  • Infezzioni respiratorii frequenti in i zitelli
  • Sensazione chì u core batte (palpitazioni) in adulti
  • Mancanza di fiatu cù attività

U fornitore di assistenza sanitaria verificerà quantu grande è severu un ASD hè basatu annantu à i sintomi, l'esame fisicu è i risultati di e prove di u core.


U fornitore pò sente rumori anormali di u core quandu ascolta u pettu cù un stetoscopiu. Un rimore pò esse intesu solu in certe pusizioni di u corpu. Calchì volta, un rimore ùn pò esse intesu à tuttu. Un murtulaghju significa chì u sangue ùn corre micca in u core senza prublemi.

L'esame fisicu pò ancu mostrà segni di insufficienza cardiaca in alcuni adulti.

Un ecocardiogramma hè un test chì usa onde sonore per creà un quadru in muvimentu di u core. Hè spessu u primu test fattu. Un studiu Doppler fattu cum'è parte di l'ecocardiograma permette à u fornitore di assistenza sanitaria di valutà a quantità di traslazioni di sangue trà e camere di u core.

Altri testi chì ponu esse fatti includenu:

  • Cateterizazione cardiaca
  • Angiografia coronaria (per i pazienti di più di 35 anni)
  • ECG
  • Heart MRI o CT
  • Ecocardiografia transesofagea (TEE)

ASD ùn pò micca bisognu di trattamentu se ci sò pochi o micca sintomi, o se u difettu hè chjucu è ùn hè micca assuciatu cù altre anomalie. A chirurgia per chjude u difettu hè raccomandata se u difettu causa una grande quantità di manovre, u core hè gonfiu, o si presentanu sintomi.


Una prucedura hè stata sviluppata per chjode u difettu (se ùn ci sò altre anomalie presenti) senza chirurgia à core apertu.

  • A prucedura implica di mette un dispositivu di chjusura ASD in u core per mezu di tubi chjamati cateteri.
  • U pruprietariu di a salute face un tagliu chjucu in l'inguine, poi inserisce i cateteri in un vaso sanguinu è in u core.
  • U dispositivu di chjusura hè postu dopu à traversu l'ASD è u difettu hè chjosu.

A volte, una chirurgia à core apertu pò esse necessaria per riparà u difettu. U tippu di chirurgia hè più prubabile necessariu quandu altri difetti cardiaci sò presenti.

Alcune persone cun difetti di u septale atriale ponu esse capace di avè sta procedura, secondu a dimensione è a posizione di u difettu.

E persone chì anu una procedura o una chirurgia per chjude un ASD devenu uttene antibiotici prima di qualsiasi procedure dentarie chì anu in u periodu dopu à a procedura. L'antibiotici ùn sò micca necessarii dopu.

In i zitelli, i picculi ASD (menu di 5 mm) spessu ùn causeranu micca prublemi, o si chjuderanu senza trattamentu. ASD più grandi (8 à 10 mm), spessu ùn si chjudenu micca è ponu avè bisognu di una prucedura.

Fattori impurtanti includenu a dimensione di u difettu, a quantità di sangue in più chì scorre per l'apertura, a dimensione di u latu dirittu di u core, è se a persona hà sintomi.

Alcune persone cun ASD ponu avè altre condizioni cardiache congenite. Queste ponu includere una valvola fugace o un foru in un'altra zona di u core.

E persone cun un ASD più grande o più cumplicatu sò in un risicu aumentatu per sviluppà altri prublemi, cumprese:

  • Ritmi cardiaci anormali, in particulare a fibrillazione atriale
  • Fallimentu di u core
  • Infezzione di u core (endocardite)
  • Pressione sanguigna alta in l'arterie di i pulmoni
  • Corsu

Chjamate u vostru fornitore se avete sintomi di un difettu di u septale atriale.

Ùn ci hè manera cunnisciuta per prevene u difettu. Alcune di e cumplicazioni ponu esse prevene cù a rilevazione precoce.

Difettu di u cungenitu - ASD; Cori di difettu di nascita - ASD; Primum ASD; Secundum ASD

  • Chirurgia cardiaca pediatrica - alta
  • Difettu di u septale auriculare

Liegeois JR, Rigby ML. Difettu di u septale auriculare (cumunicazione interatriale). In: Gatzoulis MA, Webb GD, Daubeney PEF, eds. Diagnosticu è Gestione di e Malatie Congenitale di u Coriu in Adulti. 3a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2018: chap 29.

Silvestry FE, Cohen MS, Armsby LB, et al. Linee guida per a valutazione ecocardiografica di u difettu di u septu atriale è di u brevettu foramen ovale: da a Società Americana di Ecocardiografia è Società per Angiografia Cardiaca è Intervenzioni. J Am Soc Echocardiogr. 2015; 28 (8): 910-958. PMID: 26239900 pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26239900/.

Sodhi N, Zajarias A, Balzer DT, Lasala JM. Chjuditura percutanea di u brevettu formen ovale è difettu di u septale atriale. In: Topol EJ, Teirstein PS, eds. Manuale di Cardiologia Intervenzionale. 8a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2020: chap 49.

Webb GD, Smallhorn JF, Therrien J, Redington AN. Malatia cardiaca congenita in u paziente adultu è pediatricu. In: Zipes DP, Libby P, Bonow RO, Mann DL, Tomaselli GF, Braunwald E, eds. Malattia Cardiaca di Braunwald: Un Manuale di Medicina Cardiovascolare. XI ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2019: chap 75.

A Scelta Di L’Editore

Migliori Tè per u Mal di testa

Migliori Tè per u Mal di testa

Pigliate tè, cum'è camomile, mirtillo o zenzeru hè una bona opzione naturale per pruvà à alleviare a te ta enza avè da aduprà droghe di farmacia cum'è P...
Cunfirmà nantu à a striscia - Test di Gravidanza in Farmacia

Cunfirmà nantu à a striscia - Test di Gravidanza in Farmacia

U te t di gravidanza Confirmate mi ura a quantità di l'hormone hCG pre ente in l'urina, dendu un ri ultatu pu itivu quandu a donna hè incinta. Idealmente, u te t deve e e effettuatu ...