Aneurisma
![Tratamiento del aneurisma](https://i.ytimg.com/vi/MvUFB1rBYKw/hqdefault.jpg)
Un aneurismu hè un allargamentu anormale o un ballooning di una parte di una arteria per via di debolezza in u muru di u vascellu sanguinu.
Ùn hè micca chjaru esattamente ciò chì provoca aneurismi. Alcuni aneurismi sò prisenti à a nascita (congenita). I difetti in alcune parti di u muru di l'arteria ponu esse una causa.
Località cumuni per aneurismi includenu:
- Arteria maiò da u core cum'è l'aorta toracica o addominale
- Cervellu (aneurisma cerebrale)
- Daretu à u ghjinochju in a gamba (aneurisma di l'arteria poplitea)
- Intestinu (aneurisma di l'arteria mesenterica)
- Arteria in a milza (aneurisma di l'arteria splenica)
A pressione alta, u colesterolu altu è u fumu di sigarette ponu aumentà u vostru risicu per certi tipi d'aneurismi. A pressione sanguigna alta hè pensata per ghjucà un rolu in aneurismi aortici addominali. A malatia aterosclerotica (accumulazione di colesterolu in l'arterie) pò ancu purtà à a furmazione di alcuni aneurismi. Certi geni o cundizioni cum'è a displasia fibromusculare ponu esse in aneurismi.
A gravidanza hè spessu ligata à a furmazione è a ruttura di aneurismi di l'arteria splenica.
I sintomi dipendenu da induve si trova l'aneurisma. Se l'aneurisma accade vicinu à a superficia di u corpu, si vede spessu dulore è gonfiore cù un bulbu palpitante.
Aneurismi in u corpu o u cervellu spessu ùn causanu sintomi. Aneurismi in u cervellu pò espansione senza rumpimentu aperto (rottura). L'aneurisma espansu pò appughjà nantu à i nervi è causà doppia visione, vertigini, o mal di testa. Alcuni aneurismi ponu causà ronchi in l'arechje.
Se un aneurismu si rompe, pò esse un dolore, una pressione sanguigna bassa, una frequenza cardiaca rapida, è sturdimentu. Quandu un aneurisma di u cervellu si rompe, ci hè un mal di testa subitu chì alcune persone dicenu chì hè u "peghju mal di testa di a mo vita". U risicu di u coma o di a morte dopu una rumpitura hè altu.
U fornitore di assistenza sanitaria farà un esame fisicu.
I testi aduprati per diagnosticà un aneurisma includenu:
- CT scan
- CT angiogram
- MRI
- MRA
- Ultrasound
- Angiogramma
U trattamentu dipende da a dimensione è u locu di l'aneurisma. U vostru òspite pò ricumandà solu cuntrolli regulari per vede se l'aneurismu cresce.
A cirurgia pò esse fatta. U tippu di chirurgia chì si face è quandu ne avete bisognu dipende da i vostri sintomi è da a dimensione è u tippu d'aneurisma.
A cirurgia pò implicà un tagliu chirurgicu grande (aperto). A volte, una procedura chjamata embolizazione endovascolare hè fatta. Bobine o stent di metallu sò inseriti in un aneurismu cerebrale per fà u coagulu di aneurismu. Queste reduce u risicu per a rottura mentre mantene l'arteria aperta. Altri aneurismi cerebrali ponu avè bisognu di avè un clip postu nantu à elli per chjudeli è prevene una rottura.
L'aneurismi di l'aorta ponu esse rinfurzati cù una chirurgia per rinfurzà u muru di i vasi sanguini.
Chjamate u vostru fornitore se sviluppate un pezzu nantu à u vostru corpu, sì o ùn sia doloroso è palpitante.
Cù un aneurismu aorticu, andate à a sala d'urgenza o chjamate u 911 o u numeru di emergenza lucale sì avete dolore in u vostru ventre o in a schiena chì hè assai male o ùn si ne và.
Cù un aneurismu cerebrale, andate à a sala d'urgenza o chjamate u 911 o u numeru di emergenza lucale sì avete un dolore di capu improvvisu o severu, soprattuttu se avete ancu nausea, vomitu, crisi, o qualsiasi altru sintomu di u sistema nervosu.
Se site diagnosticatu cun un aneurismu chì ùn hà micca sanguinatu, duverete sottumessu à testi regulari per rilevà s'ellu aumenta di taglia.
U cuntrollu di a pressione alta pò aiutà à prevene alcuni aneurismi. Seguitate una dieta sana, fate un eserciziu regulare, è mantene u vostru colesterolu à un livellu sanu per aiutà ancu à prevene l'aneurismi o e so cumplicazioni.
Ùn fumate micca. Se fumate, smettere abbasserà u risicu per un aneurismu.
Aneurismu - arteria splenica; Aneurismu - arteria poplitee; Aneurisma - arteria mesenterica
Aneurisma cerebrale
Aneurismu aorticu
Emorragia intracerebellare - CT scan
Britz GW, Zhang YJ, Desai VR, Scranton RA, Pai NS, West GA. Approcci chirurgichi à l'aneurismi intracraniali. In: Winn HR, ed. Chirurgia neurologica Youmans è Winn. 7a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2017: chap 383.
Cheng CC, Cheema F, Fankhauser G, Silva MB. Malatie arteriale periferica. In: Townsend CM Jr, Beauchamp RD, Evers BM, Mattox KL, eds. Sabiston Manuale di Chirurgia. 20a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2017: chap 62.
Lawrence PF, Rigberg DA. Aneurismi arteriali: etiologia, epidemiulugia è storia naturale. In: Sidawy AN, Perler BA, eds. Cirurgia Vascular di Rutherford è Terapia Endovasculare. 9a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2019: chap 69.