Overdose di glicosidi cardiaci
I glicosidi cardiaci sò medicinali per trattà l'insufficienza cardiaca è certi battiti cardiaci irregulari. Sò una di e parechje classi di droghe aduprate per curà u core è e condizioni affine. Queste droghe sò una causa cumuna di avvelenamentu.
A sobredose di glucosidi cardiaci si verifica quandu qualchissia piglia più di a quantità normale o raccomandata di sta medicina. Questu pò esse per accidente o apposta.
I glicosidi cardiaci si trovanu in parechje piante, cumprese e foglie di a pianta digitale (foxglove). Sta pianta hè a fonte uriginale di sta medicina. E persone chì manghjanu una grande quantità di queste foglie ponu sviluppà sintomi di una sobredose.
L'avvelenamentu à longu andà (cronicu) pò accade in e persone chì piglianu glicosidi cardiaci ogni ghjornu. Questa pò accade se qualcunu sviluppa prublemi renali o si disidrata (in particulare in i mesi caldi di l'estate). Stu prublema accade di solitu in e persone anziane.
Questu articulu hè solu per informazioni. Ùn aduprate micca per trattà o gestisce una sobredose reale. Se voi o qualchissia chì site cun overdoses, chjamate u vostru numeru di emergenza lucale (cum'è 911), o u vostru centru di velenu lucale pò esse ghjunghje direttamente chjamendu a linea diretta naziunale di Assistenza Poison (1-800-222-1222) da ogni locu in i Stati Uniti.
U glicoside cardiacu hè un chimicu chì hà effetti nant'à u core, u stomacu, l'intestini è u sistema nervosu. Hè l'ingredientu attivu in parechje medicinali per u core. Pò esse velenoso se pigliatu in grandi quantità.
A medicina digoxina cuntene glicosidi cardiaci.
Oltre à a pianta di foxglove, i glicosidi cardiaci si trovanu naturalmente in piante cum'è Lily-of-the-Valley è oleander, frà altri.
I sintomi ponu esse vaghi, in particulare in i vechji.
Puderanu accade in diverse parti di u corpu. Quelli cù un asteriscu ( *) accantu à elli accadenu di solitu solu in overdose croniche.
OCCHI, ARICCHI, NASU, È GOLA
- Visione sfocata
- Halos intornu à l'uggetti (giallu, verde, biancu) *
PELLE
- Reazione allergica, inclusa a pussibule sindrome di Stevens-Johnson (eruzione cutanea grave è difficoltà à inghiottire è à respirà)
- Urticaria
- Rash
STOMACU È INTESTINI
- Diarrea
- Perda di l'appitittu *
- Nausea è vomitu
- Dolore di stomacu
CORU È SANGUE
- Pulsazione irregulare (o pattu lentu)
- Scossa (pressione di sangue estremamente bassa)
- Debbulezza
SISTEMA NERVUOSU
- Cunfusione
- Depressione *
- Somnolenza
- Svenimentu
- Allucinazioni *
- Mal di testa
- Letargia o debulezza
SALUTE MENTALE
- Apatia (senza primurassi di nunda)
Circate subitu assistenza medica. Ùn fate micca chì a persona abbandunassi, a menu chì u cuntrollu di velenu o un fornitore di assistenza sanitaria vi dicenu di fà.
Avè sta infurmazione pronta:
- Età di a persona, pesu è cundizione
- Nome di u pruduttu (è forza, se cunnisciutu)
- U tempu hè statu inghjuttitu
- Quantità ingullita
U vostru centru lucale di cuntrollu di velenu si pò ghjunghje direttamente chjamendu a linea diretta naziunale di Assistenza Poison (1800-222-1222) da qualsiasi parte di i Stati Uniti. Questa linea telefonica naziunale vi permetterà di parlà cun esperti in avvelenamentu. Vi daranu ulteriori istruzzioni.
Questu hè un serviziu gratuitu è cunfidenziale. Tutti i centri lucali di cuntrollu di velenu in i Stati Uniti utilizanu stu numeru naziunale. Duvete chjamà se avete qualchì domanda nantu à l'avvelenamentu o u cuntrollu di velenu. Ùn hà bisognu di esse una emergenza. Pudete chjamà per qualsiasi ragione, 24 ore à u ghjornu, 7 ghjorni à a settimana.
Pigliate u cuntinuu cun voi à l'uspidale, se hè pussibule.
U fornitore misurerà è monitorerà i segni vitali di a persona, inclusa a temperatura, u pulse, a frequenza respiratoria è a pressione sanguigna.
E prove chì ponu esse fatte includenu:
- Prove di sangue è urina
- Radiografia di pettu
- ECG (elettrocardiograma, o traccia di u core)
U trattamentu pò include:
- Fluidi intravenosi (dati per una vena)
- Medicina per trattà i sintomi, cumpresu un antidotu (agente di inversione)
- Carbone attivatu
- Lassativi
- Pacemaker per u core per disturbi gravi di ritmu cardiacu
- Supportu di respirazione, cumpresu u tubu attraversu a bocca in i pulmoni è cunnessu à una macchina di respirazione (ventilatore)
- Dialisi renale (macchina renale) in casi severi
A funzione cardiaca ridutta è i disturbi di u ritmu cardiacu ponu causà scarsi risultati. A morte pò accade, in particulare in zitelli è adulti maiò. E persone anziane sò particolarmente probabili di soffre di prublemi di avvelenamentu à longu andà (cronicu) da glucosidi cardiaci.
Overdose di digoxina; Overdose di digitoxina; Overdose di Lanoxin; Sovradosi di purgoxin; Overdosia di Allocar; Overdose di Corramedan; Overdose di Crystodigin
Aronson JK. Glicosidi cardiaci. In: Aronson JK, ed. L'effetti secundarii di Meyler di e droghe. XVI ed. Waltham, MA: Elsevier; 2016: 117-157.
Cole JB. Droghe cardiovascolari. In: Walls RM, Hockberger RS, Gausche-Hill M, eds. Medicina di Emergenza di Rosen: Cuncetti è Pratica Clinica. 9a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2018: chap 147.