Autore: Joan Hall
Data Di Creazione: 3 Febbraiu 2021
Aghjurnamentu Di Data: 17 Maghju 2024
Anonim
川普混淆公共卫生和个人医疗重症药乱入有无永久肺损伤?勿笑天灾人祸染疫天朝战乱不远野外生存食物必备 Trump confuses public and personal healthcare issue
Video: 川普混淆公共卫生和个人医疗重症药乱入有无永久肺损伤?勿笑天灾人祸染疫天朝战乱不远野外生存食物必备 Trump confuses public and personal healthcare issue

L'impedimentu di a lingua è di a lingua pò esse unu di i prublemi chì rendenu difficiule a cumunicazione.

E seguenti sò disordini cumuni di u linguaghju è di a lingua.

AFASIA

L'Afasia hè a perdita di a capacità di capisce o sprime a lingua parlata o scritta. Succede comunemente dopu à colpi o traumatismi cerebrali. Pò esse ancu in e persone cun tumori cerebrali o malattie degenerative chì affettanu e zone linguistiche di u cervellu. Stu termine ùn vale micca per i zitelli chì ùn anu mai sviluppatu cumpetenze di cumunicazione. Ci hè parechje sfarenti tippi di afasia.

In certi casi di afasia, u prublema si correghjisce eventualmente, ma in altri, ùn si migliura.

DISARTRIA

Cù disartria, a persona hà prublemi per sprimà certi soni o parolle. Anu una parolla pocu pronunziata (cum'è slurring) è u ritmu o a velocità di a parolla sò cambiati. Di solitu, un disordine nervu o cerebrale hà resu difficiule di cuntrullà a lingua, e labbre, a laringe, o e corde vocali, chì facenu parlà.


A Disartria, chì hè difficultà à prununcia e parolle, hè qualchì volta cunfusa cù l'afasia, chì hè difficiule à pruduce a lingua. Anu diverse cause.

E persone cun disartria ponu ancu avè prublemi à ingoiare.

DISTURBANCI DI VOCE

Tuttu ciò chì cambia a forma di e corde vocali o u so modu di travagliu causerà un disturbu di voce. E crescita cumune cum'è noduli, polipi, cisti, papillomi, granulomi è tumori ponu esse culpevuli. Sti cambiamenti facenu chì a voce soni sfarente di u modu in chì nurmale sona.

Alcuni di sti disordini si sviluppanu à pocu à pocu, ma chiunque pò sviluppà improvvisamente un impegnu di parlatu è di lingua, di solitu in un traumu.

AFASIA

  • Malatia Alzheimer
  • Tumore cerebrale (più cumunu in afasia chè disartria)
  • Dimenza
  • Traumu di a testa
  • Corsu
  • Attaccu ischemicu transitoriu (TIA)

DISARTRIA

  • Intossicazione alcolica
  • Dimenza
  • Malatie chì affettanu i nervi è i musculi (malatie neuromuscolari), cume a sclerosi laterale amiotrofica (ALS o malattia di Lou Gehrig), paralisi cerebrale, miastenia gravis, o sclerosi multipla (MS)
  • Traumu facciale
  • Debbulezza facciale, cum'è a paralisi di Bell o a debulezza di a lingua
  • Traumu di a testa
  • Chirurgia di u cancheru di u capu è di u collu
  • Disturbi di u sistema nervosu (neurologicu) chì affettanu u cervellu, cume a malattia di Parkinson o a malattia di Huntington (più cumuna in disartria chè in afasia)
  • Prutesi dentali mal adattati
  • Effetti secundarii di i medicini chì agiscenu nantu à u sistema nervosu centrale, cume i narcotici, a fenitoina, o a carbamazepina
  • Corsu
  • Attaccu ischemicu transitoriu (TIA)

DISTURBANZI DI VOCE


  • Crescenze o noduli nantu à e corde vocali
  • E persone chì usanu assai a so voce (prufessori, allenatori, artisti vocali) sò più propensi à sviluppà disordini vocali.

Per a disartria, i modi per aiutà à migliurà a cumunicazione includenu parlà pianu è aduprà gesti di e mani. A famiglia è l'amichi anu bisognu di furnisce assai tempu per quelli chì anu u disordine per esprimersi. Scrivite nantu à un dispositivu elettronicu o aduprendu penna è carta pò ancu aiutà cù a cumunicazione.

Per l'afasia, i membri di a famiglia ponu avè bisognu di furnisce ricordi frequenti di orientazione, cum'è u ghjornu di a settimana. U disorientamentu è a cunfusione si verificanu spessu cù l'afasia. L'usu di modi non verbali di cumunicazione pò ancu aiutà.

Hè impurtante di mantene un ambiente rilassatu è calmu è mantene stimuli esterni à u minimu.

  • Parlate cù un tonu nurmale di voce (sta cundizione ùn hè micca un prublema uditivu o emotivu).
  • Aduprate frasi semplici per evità malintesi.
  • Ùn assumete micca chì a persona capisce.
  • Fornite aiuti di cumunicazione, se hè pussibule, secondu a persona è a situazione.

U cunsigliu per a salute mentale pò aiutà cù a depressione o a frustrazione chì parechje persone cun discapacità di parlà anu.


Cuntattate u fornitore se:

  • U deterioramentu o a perdita di a cumunicazione accade di colpu
  • Ci hè un impegnu senza spiegazione di parlà o di lingua scritta

A menu chì i prublemi ùn si sò sviluppati dopu un avvenimentu d'urgenza, u fornitore farà una storia medica è esegue un esame fisicu. A storia medica pò richiede l'aiutu di a famiglia o di l'amichi.

U fornitore dumanderà probabilmente nantu à u discorsu. E dumande ponu include quandu u prublema si hè sviluppatu, se ci hè stata una ferita, è chì medicinali a persona piglia.

I test di diagnosticu chì ponu esse effettuati includenu i seguenti:

  • Analisi di sangue
  • Angiografia cerebrale per verificà u flussu di sangue in u cervellu
  • Scan CT o MRI di a testa per verificà i prublemi cum'è u tumore
  • EEG per misurà l'attività elettrica di u cervellu
  • Elettromiografia (EMG) per verificà a salute di i musculi è di i nervi chì cuntrolanu i musculi
  • A puntura lumbare per verificà u fluidu cerebrospinali chì circonda u cervellu è a medula spinale
  • Prove di urina
  • Radiografia di u cranu

Se i testi trovanu altri prublemi medichi, altri duttori specialisti anu da esse cunsultati.

Per aiutu cù u prublema di parlà, un logopedista di parlata è di lingua o un assistente suciale averà probabilmente bisognu di esse cunsultatu.

Indebulimentu di a lingua; Impairment of speech; Incapacità à parlà; Afasia; Disartria; Parolle slurred; Disturbi di a voce disfonia

Kirshner HS. Afasia è sindromi afasici. In: Daroff RB, Jankovic J, Mazziotta JC, Pomeroy SL, eds. Neurologia di Bradley in Pràtica Clinica. 7a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2016: chap 13.

Kirshner HS.Disartria è apraxia di a parolla. In: Daroff RB, Jankovic J, Mazziotta JC, Pomeroy SL, eds. Neurologia di Bradley in Pràtica Clinica. 7a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2016: chap 14.

Rossi RP, Kortte JH, Palmer JB. Disturbi di u linguaghju è di u linguaghju. In: Frontera WR, Silver JK, Rizzo TD Jr, eds. Elementi essenziali di Medicina Fisica è Riabilitazione. 4a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2019: chap 155.

Fascinante

Intolleranza à u lactosu

Intolleranza à u lactosu

U lacto u hè un tipu di zuccheru chì i trova in u latte è in altri prudutti ca gili. Un enzima chjamatu latta i hè nece ariu da u corpu per digeri ce u latto iu.L'intulleranza ...
Cultura di drenagiu di l'arechja

Cultura di drenagiu di l'arechja

Una cultura di drenaggiu di l'arechja hè un te t di laburatoriu. Que ta prova verifica i germi chì ponu cau à infezioni. U campione pre u per ta prova pò cuntene fluidu, pu , c...