Autore: Clyde Lopez
Data Di Creazione: 25 Lugliu 2021
Aghjurnamentu Di Data: 23 Ghjugnu 2024
Anonim
IC3PEAK - Dead But Pretty
Video: IC3PEAK - Dead But Pretty

Una scansione MRI di pettu (risonanza magnetica) hè un test di imaging chì utilizza campi magnetichi putenti è onde radio per creà immagini di u pettu (zona toracica). Ùn aduprate micca e radiazioni (raggi X).

A prova hè fatta in u modu seguente:

  • Vi pò esse dumandatu di portà un vestitu d'ospedale o un vestitu senza fermaglii metallichi (cume pantaloni di sweat è una maglietta). Certi tipi di metalli ponu causà immagini sfocate o esse periculosi per avè in a stanza di u scanner.
  • Si stende nantu à un tavulinu strettu, chì si lampa in u grande scanner in forma di tunnel.
  • Duvete esse sempre durante l'esame, perchè u muvimentu causa immagini sfocate. Vi pò esse dettu di trattene u vostru fiatu per brevi periodi.

Alcuni esami richiedenu una tintura speciale chjamata cuntrastu. U tintu hè di solitu datu prima di u test attraversu una vena (IV) in a manu o l'avambracciu. U tintu aiuta u radiologu à vede certe zone più chjaramente. Un test di sangue per misurà a vostra funzione renale pò esse fattu prima di u test. Questu hè per assicurà chì i vostri reni sò abbastanza sani da filtrà u cuntrastu.


Durante a MRI, a persona chì gestisce a macchina vi guarderà da un'altra stanza. U test dura u più spessu da 30 à 60 minuti, ma pò piglià più tempu.

Vi pò esse dumandatu di ùn manghjà nè beie nunda per 4 à 6 ore prima di a scansione.

Dìite à u vostru duttore se site claustrofobu (teme i spazii chjusi). Pudete esse datu un medicamentu per aiutà vi sentite sonnolente è menu ansiosu. U vostru fornitore pò suggerisce una MRI "aperta", in cui a macchina ùn hè micca cusì vicina à u vostru corpu.

Prima di a prova, dite à u vostru duttore di salute se avete:

  • Clips d'aneurismu cerebrale
  • Valvuli di cori artificiali
  • Defibrillatore di u core o pacemaker
  • Impianti di l'arechja interna (cocleare)
  • Malatie renale o sò in dialisi (forse ùn puderete micca riceve cuntrastu)
  • Articuli artificiali messi di recente
  • Stent vascular
  • Hà travagliatu cù lamiera in u passatu (pudete avè bisognu di teste per verificà i pezzi metallichi in i vostri ochji)

A MRI cuntene magneti forti, cusì l'uggetti metallichi ùn sò micca permessi in a stanza cù u scanner MRI. Hè perchè ci hè u risicu chì seranu tirati da u vostru corpu versu u scanner. Esempii d'oggetti metallichi chì duverete caccià sò:


  • Penne, coltelli da tasca è occhiali
  • Articuli cum'è gioielli, orologi, carte di creditu è ​​apparecchi acustici
  • Pins, forchette, è zipper metalliche
  • U travagliu dentale amovibile

Alcuni di i dispositivi più recenti descritti sopra sò compatibili MRI, allora u radiologu hà bisognu di verificà u fabbricante di u dispositivu per determinà se una MRI hè pussibile.

Un esame MRI ùn causa micca dolore. Sì avete difficultà à stà fermu o sì assai nervosu, pudete esse datu una medicina per rilassate. Troppu muvimentu pò sfocà l'imaghjini MRI è causà errori quandu u duttore guarda l'imaghjini.

A tavula pò esse dura o fredda, ma pudete dumandà una manta o un cuscinu. A macchina produce forti rumori di battiti è ronzii quandu hè accesa. Pudete mette tappi per l'arechja per aiutà à riduce u rumu.

Un interfonu in a stanza permette di parlà à qualchissia in ogni mumentu. Alcune MRI anu televisori è cuffie speciali chì pudete aduprà per aiutà u tempu à passà.

Ùn ci hè tempu di ricuperazione, salvu chì vi anu datu una medicina per rilassate. Dopu una scansione MRI, pudete ripiglià a vostra dieta normale, attività è medicinali.


Una MRI di pettu furnisce immagini dettagliate di tessuti in a zona di u torace.In generale, ùn hè micca bonu per guardà i pulmoni cum'è una tomografia CT, ma pò esse megliu per altri tessuti.

Una MRI di pettu pò esse fatta per:

  • Fornite una alternativa à l'angiografia, o evite l'esposizione ripetuta à a radiazione
  • Chjarate e scuperte da i raggi X o CT scorsi
  • Diagnostica e crescita anormali in u pettu
  • Valuta u flussu di sangue
  • Mostra i linfonodi è i vini sanguini
  • Mostra e strutture di u pettu da parechji anguli
  • Vede se u cancheru in u pettu si hè spartu in altre zone di u corpu (si chjama sta messa in scena - aiuta à guidà u trattamentu è u seguitu futuri, è vi dà una idea di ciò chì duvete aspittà in u futuru)
  • Rileva i tumori

Un risultatu nurmale significa chì a vostra zona di pettu pare normale.

Una MRI di pettu anormale pò esse dovuta à:

  • Una lacrima in u muru, un allargamentu anormale o un ballooning, o un restringimentu di l'arteria maiò chì porta u sangue fora di u core (aorta)
  • Altri cambiamenti anormali di i principali vini sanguini in i pulmoni o in u torace
  • Accumulazione di sangue o fluidu intornu à u core o i pulmoni
  • Cancru di pulmone o cancru chì si hè spartu in i pulmoni da altrò in u corpu
  • Cancer o tumori di u core
  • Cancer o tumori di u pettu, cum'è un tumore di timu
  • Malatia in chì u musculu di u core si indebulisce, si stende, o hà un altru prublema strutturale (cardiomiopatia)
  • Raccolta di fluidi intornu à i pulmoni (effusione pleurale)
  • Dannu è allargamentu di e grandi vie aeree di i pulmoni (bronchiectasie)
  • Nodi linfatichi allargati
  • Infezzione di u tissutu di u core o di a valvula di u core
  • Cancer esofagale
  • Limfoma in u pettu
  • Difetti di nascita di u core
  • Tumuri, noduli, o cisti in u pettu

A MRI ùn usa micca radiazioni. A data, ùn sò stati segnalati effetti collaterali da i campi magnetichi è l'onde radio.

U tippu u più cumunu di cuntrastu (tintura) adupratu hè u gadoliniu. Hè assai sicuru. Raramente si producenu reazzioni allergiche à a sustanza. Tuttavia, u gadoliniu pò esse dannosu per e persone cun prublemi renali chì anu bisognu di dialisi. Sì avete prublemi di rene, dite à u vostru duttore prima di a prova.

I forti campi magnetichi creati durante una RM ponu causà pacemaker di u core è altri impianti chì ùn funzionanu micca bè. Pò ancu fà chì un pezzu di metallu in u vostru corpu si sposti o si sposti.

Oghje, a risonanza magnetica ùn hè micca cunsiderata un strumentu preziosu per spotting o monitorà lievi cambiamenti in u tessutu pulmonare. I pulmoni cuntenenu soprattuttu aria è sò difficiuli à imaghjine. CT scan tende à esse megliu per monitorà questi cambiamenti.

I svantaghji di a MRI includenu:

  • Costu altu
  • Longa durata di a scansione
  • Sensibilità à u muvimentu

Risonanza magnetica nucleare - pettu; Imaghjini di risonanza magnetica - pettu; NMR - pettu; MRI di u torace; MRI toracica

  • Riparazione di l'aneurismu aorticu addominale - apertu - scaricamentu
  • Scansioni MRI
  • Vertebra, toracica (mid back)
  • Organi toracichi

Ackman JB. Imagine di risonanza magnetica toracica: tecnica è approcciu à u diagnosticu. In: Shephard J-AO, ed. TImaging horacicu: I Requisiti. 3a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2019: chap 3.

Gotway MB, Panse PM, Gruden JF, Elicker BM. Radiologia toracica: imaging diagnosticu non invasivu. In: Broaddus VC, Mason RJ, Ernst JD, et al, eds. Manuale di Murray è Nadel di Medicina Respiratoria. 6a ed. Filadelfia, PA: Elsevier Saunders; 2016: chap 18.

Articuli Interessanti

Quante Squats Devu Fà un Ghjornu? Un Guida per Principianti

Quante Squats Devu Fà un Ghjornu? Un Guida per Principianti

E co e belle venenu à quelli chì i quat.Non olu i quat formanu i vo tri quad , ham tring , è glute , aiutanu ancu u vo tru equilibriu è a mobilità, è aumentanu a vo tra f...
I Migliori App di Smettere di Fumà di u 2020

I Migliori App di Smettere di Fumà di u 2020

U fumu ferma a principale cau a di malatie prevenibili è morte in i tati Uniti. È per via di a natura di a nicotina, pò e e qua i impu ibile di calci l'abitudine. Ma ci ò opzio...