Deiscenza di sutura: Cosa hè, perchè accade è cumu trattallu

Cuntenutu
- Principali segni di dehiscenza
- Ciò chì pò causà dehiscenza
- Cumu hè fattu u trattamentu
- Possibili complicazioni
- Cumu prevene l'iniziu di dehiscenza
A dehiscenza di a sutura chirurgica hè una seria complicazione induve i bordi di a ferita, chì sò uniti da una sutura, finiscenu per aprirsi è alluntanassi, aumentendu u risicu d'infezzione è impedendu a guarigione.
Ancu s'ellu hè relativamente raru, u risicu di dehiscenza hè più grande durante e prime 2 settimane è dopu a chirurgia addominale, chì u prucessu di guarigione hè sempre in i so primi stadii.
Cum'è una complicazione seria, ogni volta chì ci hè un suspettu chì a ferita chirurgica pò esse aperta, hè assai impurtante d'andà immediatamente à l'ospedale per esse valutatu da un duttore o infermiera, cuminciendu u trattamentu se necessariu.

Principali segni di dehiscenza
U segnu più evidenti di dehiscenza hè l'apertura parziale o tutale di a ferita chirurgica, tuttavia, quandu a ferita hè in un locu di osservazione difficiule, altri segni chì devenu esse osservati, è chì devenu sempre esse valutati da un prufessiunale sanitariu, includenu:
- Gonfia in locu;
- Dolore intensu;
- Pus output;
- Sensazione di calore eccessivu in a ferita.
In i casi induve a ferita ùn pò esse vista, pudete dumandà à qualcunu altru di fighjà u locu o aduprà un spechju, per esempiu.
Vede a cura principale chì deve esse presa dopu a chirurgia per evità complicazioni.
Ciò chì pò causà dehiscenza
A causa principale di a dehiscenza di a ferita hè a pressione aumentata annantu à u situ di a ferita chirurgica, chì pò accade quandu si facenu sforzi fisichi esagerati in e prime settimane o quandu avete tussi assai frequenti, o ancu starnutiti, è u situ ùn hè micca prutettu adeguatamente., per esempiu.
Inoltre, e persone in sovrappesu anu ancu un risicu più elevatu di dehiscenza, soprattuttu dopu a chirurgia addominale, postu chì u pesu eccessivu è u grassu rendenu difficiule per i bordi di a ferita di attaccà inseme.
Altri fattori chì ponu aumentà ulteriormente u risicu di dehiscenza includenu esse fumatore, avè una malattia renale, diabete o ancu una malattia chì provoca immunosoppressione, chì sò condizioni chì impediscenu a guarigione.
Cumu hè fattu u trattamentu
U trattamentu di una dehiscenza deve sempre esse iniziatu in l'uspidale da un duttore o infermiera, chì deve valutà a ferita è decide a migliore forma di trattamentu.
In a maiò parte di i casi, u trattamentu si face cù un antibioticu per eliminà una pussibile infezzione di a ferita è l'usu di antidolorifici per alleviare u dolore. Inoltre, u vestitu di ferita deve esse fattu da una infermiera, perchè hè impurtante adattà u tippu di materiale adupratu, oltre à mantene una tecnica asettica.
Solu in i casi i più gravi pò esse necessariu di fà una nova chirurgia per pulì è chjude torna a ferita.
Possibili complicazioni
Quandu u trattamentu per a dehiscenza ùn hè micca iniziatu prestu, ci hè un risicu elevatu di eviscerazione, chì hè quandu l'organi sottu a pelle passanu fora di a ferita. Questa hè una situazione d'urgenza chì deve esse trattata immediatamente in l'uspidale, postu chì ci hè un risicu assai aumentatu di una infezzione generalizata è ancu di fallimentu d'organi.
Inoltre, dopu a dehiscenza hè assai pussibule chì a cicatrice diventi più brutta è visibile, postu chì u prucessu di guarigione durerà più tempu è occuperà una zona più larga di a pelle.
Cumu prevene l'iniziu di dehiscenza
Ancu se a dehiscenza di a ferita hè una complicazione rara chì pò accade in guasi tutte e chirurgie, in particulare quelle effettuate nantu à l'addome, cume a cesaree.
Tuttavia, ci sò alcune precauzioni chì riducenu stu risicu, cume:
- Applica pressione à a ferita: sopratuttu quandu hè necessariu di fà un muvimentu chì provoca una pressione aumentata in u locu, cum'è tossu, starnutitu, ridendu o vomitu, per esempiu;
- Evite a stinzia: questu hè un tippu assai impurtante in u periodu postoperatoriu di chirurgie addominali, postu chì l'accumulazione di feci aumenta a pressione in u ventre, affettendu a ferita. Cusì, duvete beie almenu 2 litri d'acqua à ghjornu è manghjà cibi ricchi di fibre, cum'è frutti è ligumi;
- Evite di fà sforzi: principalmente durante e prime 2 settimane, o secondu l'indicazione di u duttore;
- Evite di bagnà u situ di a ferita durante e prime 2 settimane: aumenta u risicu d'infezioni chì finiscenu per indebulisce a pelle.
Inoltre, hè cunsigliatu di fà u trattamentu adattatu di a ferita cun una infermiera in un centru di salute, per esempiu, postu chì permette una valutazione regulare di u situ è l'usu di i materiali i più adatti.