Autore: Christy White
Data Di Creazione: 7 Maghju 2021
Aghjurnamentu Di Data: 25 Ghjugnu 2024
Anonim
Rhubarb: chì ghjè, per chì ghjè è cumu aduprà - Salute
Rhubarb: chì ghjè, per chì ghjè è cumu aduprà - Salute

Cuntenutu

U Rabarbara hè una pianta cumestibile chì hè stata ancu aduprata à scopi medicinali, postu chì hà un putente effettu stimulante è digestivu, adupratu principalmente in u trattamentu di stinzia, per via di a so cumpusizione ricca di senosidi, chì furniscenu un effettu lassativu.

Sta pianta hà un gustu acidicu è leggermente dolce, è di solitu hè cunsumata cotta o cum'è ingrediente in alcune preparazioni culinarie. A parte di rabarbare aduprata per a cunsumazione hè u gambu, perchè e foglie ponu causà avvelenamentu severu cuntenendu àcitu ossalicu.

Principali vantaghji

U cunsumu di rabarbare pò furnisce parechji benefici per a salute, cum'è:

  • Migliurà a salute di l'ochjiperchè cuntene luteina, un antioxidante chì prutege a macula oculare;
  • Prevenite e malatie cardiovascolari, per cuntenenu fibre chì riduce l'assorbimentu di u colesterolu in l'intestinu è antioxidanti chì prevenenu l'aterosclerosi;
  • Aiutate à regulà a pressione sanguigna è migliurà a circulazione sanguigna, postu chì hà antioxidanti chì furniscenu un effettu antiinflamatori. Inoltre, hè riccu in putassiu, un minerale chì aiuta à rilassà i vini sanguini, favurendu u passaghju di u sangue per l'arterie;
  • Migliurà a salute di a pelle è prevene i brufoli, essendu riccu in vitamina A;
  • Cuntribuisce à a prevenzione di u cancheru, per cuntene antioxidanti chì impediscenu i danni cellulari causati da a furmazione di radicali liberi;
  • Prumove a perdita di pesu per via di u cuntenutu caluricu bassu;
  • Rinfurzà u sistema immunitariu, per esse riccu in seleniu è vitamina C;
  • Allevia i sintomi di a menopausa, per via di a presenza di fitosteroli, chì aiutanu à riduce e vampate di calore (calore improvvisu);
  • Mantene a salute di u cervelluperchè in più di cuntene antioxidanti, cuntene ancu seleniu è colina chì aiutanu à migliurà a memoria è à prevene e malatie neurodegenerative, cum'è l'Alzheimer o a demenza senile.

Hè impurtante menziunà chì questi benefizii si trovanu in u gambu di u rabarbare, chì e so foglie sò ricche in acidu ossalicu, una sustanza chì pò causà gravi prublemi di salute, perchè quandu cunsumata in quantità grandi, pò esse nefrotossica è esercità un'azione currusiva. A so dosi letale hè trà 10 è 25 g, secondu l'età di a persona.


Cumpusizione nutrizionale

A seguente tabella mostra l'infurmazioni nutrizionali per 100 g di rabarbaro crudo:

Cumpunenti100 g di rabarbare
Calorie21 Kcal
Glucidati4,54 g
Proteine0,9 g
Grassi0,2 g
Fibre1,8 g
Vitamina A5 mcg
Luteina è Zeaxantina170 mcg
Vitamina C8 mg
Vitamina E0,27 mg
Vitamina K29,6 MCG
Vitamina B10,02 mg
Vitamina B20,03 mg
Vitamina B30,3 mg
Vitamina B60,024 mg
Folate7 mcg
Calci86 mg
Magnesiu14 mg
Protasiu288 mg
Seleniu1,1 mcg
Ferru0,22 mg
Zinc0,1 mg
Hill6,1 mg

Cumu aduprà

U rabarbare pò esse manghjatu crudu, cottu, in forma di tè o aghjuntu à ricette cum'è torte è pasticcini. U so cunsumu cottu aiuta à riduce u cuntenutu di l'acidu ossalicu da circa 30 à 87%.


Se u rabarbariu hè piazzatu in un locu assai fretu, cum'è u cunghjilatore, l'acidu ossalicu pò migrà da e foglie à u troncu, ciò chì pò causà prublemi à quelli chì u cunsumanu. Cusì, hè cunsigliatu chì u rabarbara sia cunservatu à a temperatura di l'ambienti o sott'à refrigerazione moderata.

1. Tè di rabarbara

U tè di rabarbara pò esse preparatu cusì:

Ingredienti

  • 500 ml d'acqua;
  • 2 cucchiai di gambu di rabarbare.

Modu di preparazione

Pone l'acqua è u gambu di rabarbare in una padedda è purtate à focu altu. Dopu avè bollitu, calate u focu è fate per 10 minuti. Strain and drink calore o friddu è senza zuccheru.

2. Marmellata d'aranciu cù rabarbara

Ingredienti


  • 1 kg di rabarbare frescu trinciatu;
  • 400 g di zuccheru;
  • 2 cucchiaini di scorza di buccia d'aranciu;
  • 80 ml di suchju d'aranciu;
  • 120 ml d'acqua.

Modu di preparazione

Mettite tutti l'ingredienti in una casseruola è portate à ebullizione finu à chì l'acqua bollisce. Poi calà u focu è fà coce per 45 minuti o finu à chì s'addensisce, remendu di tantu in tantu. Pour la marmellata in vasetti di vetru sterili cuperti è cunservate in a frigorifera quandu hè fretu.

Possibili effetti collaterali

L'avvelenamentu da rabarbara pò causà crampi addominali severi è persistenti, diarrea è vomitu, seguitatu da sanguinamentu internu, crisi è coma. Sti effetti sò stati osservati in certi studii animali chì anu cunsumatu sta pianta dapoi circa 13 settimane, dunque si raccomanda chì ùn sia micca cunsumata per un bellu pezzu.

I sintomi di avvelenamentu di u fogliu di rabarbare ponu causà diminuzione di a produzione di urina, escrezione di acetone in urina è eccessu di proteine ​​in urina (albuminuria).

Quale ùn deve micca aduprà

U rabarbaru hè contraindicatu in e persone cun ipersensibilità à sta pianta, in i zitelli è in e donne incinte, postu chì pò causà un abortu spurtivu, in e donne durante i periodi mestruali, in i zitelli o in e persone cù prublemi renali.

Vi Ricumandemu

Avete veramente bisognu di un duttore di primura?

Avete veramente bisognu di un duttore di primura?

Quandu i rotuli vanu, hè tata una bella noia. Dopu Chloe Cahir-Cha e, 24 anni, i tra ferì da u Colorado à New York, apia chì a relazione à di tanza ùn averia micca travag...
5 Yoga Pose Twists per a Tonificazione Musculare

5 Yoga Pose Twists per a Tonificazione Musculare

U yoga in a o forma cruda è naturale hè impre ionante per cu ì. Parechje. Ragioni. È ùn diceremu mai chì fà po tu di yoga in u modu tradiziunale ùn vi cuglier&#...