Autore: William Ramirez
Data Di Creazione: 24 Sittembre 2021
Aghjurnamentu Di Data: 20 Ghjugnu 2024
Anonim
Giro d’Italia 2006 19a tappa Pordenone-San Pellegrino (224 km)
Video: Giro d’Italia 2006 19a tappa Pordenone-San Pellegrino (224 km)

Un preghjudiziu à a testa hè qualsiasi traumu à u scalp, u cranu o u cervellu. A ferita pò esse solu un picculu schernu in u craniu o una ferita cerebrale seria.

A ferita di a testa pò esse chjosa o aperta (penetrante).

  • Un preghjudiziu chjusu significa chì avete ricevutu un colpu duru à a testa per avè colpu un oggettu, ma l'ughjettu ùn hà micca rottu u craniu.
  • Una ferita di testa aperta, o penetrante, significa chì site statu culpitu cun un oggettu chì hà rottu u craniu è hè entrutu in u cervellu. Hè più probabile chì accada quandu si move in alta velocità, cume passà per u parabrezza durante un accidente di vittura. Pò accade ancu da un colpu di fucile in capu.

E ferite à a testa includenu:

  • A cumbugliu, induve u cervellu hè scuzzulatu, hè u tippu u più cumunu di ferita traumatica di u cervellu.
  • Ferite di u scalpu.
  • Fratture di u craniu.

E ferite à a testa ponu causà sanguinamentu:


  • In u tissutu cerebrale
  • In i strati chì circundanu u cervellu (emorragia subaracnoidea, ematoma subdurale, ematoma extradurale)

A ferita di u capu hè una ragione cumuna per una visita in sala d'urgenza. Un gran numaru di persone chì soffrenu ferite à a testa sò zitelli. A ferita cerebrale traumatica (TBI) conta più di 1 in 6 ingressi in ospedali relativi à e ferite ogni annu.

Cause cumuni di ferita à a testa includenu:

  • Incidenti in casa, travagliu, fora, o mentre ghjucanu à u sport
  • Cascate
  • Assaltu fisicu
  • Accidenti di trafficu

A maiò parte di queste ferite sò minori perchè u craniu prutege u cervellu. Alcune ferite sò abbastanza gravi da richiede un sughjornu in l'uspidale.

E ferite à a testa ponu causà sanguinamentu in u tessutu cerebrale è in i strati chì circondanu u cervellu (emorragia subaracnoidea, ematoma subdurale, ematoma epidurale).

I sintomi di una ferita à a testa ponu accade subitu o ponu sviluppassi pianu pianu durante parechje ore o ghjorni. Ancu se u craniu ùn hè micca fratturatu, u cervellu pò colpisce l'internu di u craniu è esse contusatu. A testa pò sembrà bella, ma i prublemi puderebbenu risultà da un sanguinamentu o da u gonfiu in u craniu.


A medula spinale hè ancu prubabile di esse ferita da cascate da una altezza significativa o da eiezione da un veiculu.

Alcune ferite à a testa causanu cambiamenti in a funzione cerebrale. Questu hè chjamatu una ferita traumatica di u cervellu. A Cuncussione hè una lesione cerebrale traumatica. I sintomi di una cumbugliu pò varià da lieve à severa.

Amparà à ricunnosce una ferita grave à a testa è à dà i primi aiuti di basa pò salvà a vita di qualcunu. Per una ferita à a testa da moderata à severa, CHJAMATE 911 DESTRA.

Uttenite assistenza medica subitu se a persona:

  • Diventa assai addurmintatu
  • Si comporta di manera anormale, o hà un discorsu chì ùn hà micca sensu
  • Sviluppeghja un mal di testa severu o un collu rigidu
  • Hà un attaccu
  • Hà pupille (a parte centrale scura di l'ochju) di dimensioni inuguali
  • Hè incapace di move un bracciu o una gamba
  • Perde a cuscenza, ancu brevemente
  • Vomite più di una volta

Poi piglià i seguenti passi:


  1. Verificate e vie aeree, a respirazione è a circulazione di a persona. Se necessariu, cuminciate a respirazione di salvezza è CPR.
  2. Se a respirazione è a frequenza cardiaca di a persona sò normali, ma a persona hè incosciente, trattate cum'è s'ellu ci hè una ferita spinale. Stabilizà a testa è u collu pusendu e mani nantu à i dui lati di a testa di a persona. Mantene a testa in ligna cù a spina è impedisce u muvimentu. Aspettate l'aiutu medicu.
  3. Ferma ogni sanguinamentu appughjendu fermamente un pannu pulitu nantu à a ferita. Se a ferita hè grave, attenti à ùn move micca u capu di a persona. Se u sangue imbotta in u pannu, ùn la toglie. Pone un altru pannu sopra u primu.
  4. Se suspettate una frattura di u cranu, ùn applica micca pressione diretta à u situ di sanguinamentu, è ùn cacciate micca i detriti da a ferita. Copre a ferita cù una vestita sterile di garza.
  5. Se a persona vomita, per prevene l'asfogia, rotate a testa, u collu è u corpu di a persona cum'è una unità à u so latu. Questu prutege sempre a spina dorsale, chì duvete sempre suppone chì hè feritu in casu di una ferita à a testa. I zitelli spessu vomitanu una volta dopu una ferita à a testa. Questu pò ùn esse micca un prublema, ma chjamate un duttore per più guida.
  6. Applica pacchetti di ghiacciu à e zone gonfie (copre u ghjacciu in un asciugamanu per ùn toccà direttamente a pelle).

Seguitate queste precauzioni:

  • Ùn lavate micca una ferita à a testa chì sia profonda o sanguinante assai.
  • Ùn cacciate nisun ogettu chì sorte da una ferita.
  • Ùn move micca a persona, salvu chì hè assolutamente necessariu.
  • NON scuzzulate a persona s'elli parenu stupiti.
  • Ùn cacciate micca un cascu se suspettate una ferita grave à a testa.
  • Ùn coglie micca un zitellu falatu cù qualsiasi segnu di ferita à a testa.
  • Ùn beie alcolu in 48 ore da una ferita grave à a testa.

Una ferita grave à a testa chì implica sanguinamentu o danni cerebrali deve esse trattata in un ospedale.

Per una ferita ligera à a testa, ùn pò esse necessariu trattamentu. Tuttavia, chjamate per cunsiglii medichi è fighjate i sintomi di una ferita à a testa, chì pò cumparisce dopu.

U vostru duttore di sanità vi spiegherà cosa aspettà, cumu gestisce i mal di testa, cume trattà i vostri altri sintomi, quandu vultà à u sport, a scola, u travagliu, è altre attività, è segni o sintomi da preoccupassi.

  • I zitelli anu da esse guardati è fà cambiamenti di attività.
  • L'adulti anu ancu bisognu d'osservazione stretta è di cambiamenti d'attività.

Sia l'adulti sia i zitelli devenu seguità l'istruzzioni di u fornitore nantu à quandu serà pussibule tornà à u sport.

Chjamate 911 subitu se:

  • Ci hè un grave sanguinamentu di a testa o di a faccia.
  • A persona hè cunfusa, stanca, o inconscia.
  • A persona ferma a respirazione.
  • Suspettate una ferita grave à a testa o à u collu, o a persona sviluppa qualsiasi segnu o sintumu di una ferita grave à a testa.

Micca tutte e ferite à a testa ponu esse prevene. I seguenti passi semplici ponu aiutà à mantene voi è u vostru figliolu in securità:

  • Aduprate sempre attrezzature di sicurezza durante attività chì puderebbenu causà una ferita à a testa. Questi includenu cinture di sicurezza, caschi di bicicletta o moto, è caschi.
  • Amparate è seguitate e raccomandazioni di sicurezza di e biciclette.
  • Ùn beie micca è cunduce, è ùn vi lasciate micca guidà da qualchissia chì sapete o suspettate chì abbia bevutu alcolu o sia alteratu in un altru modu.

Ferita cerebrale; Traumu di a testa

  • Cuncussioni in adulti - alta
  • Cuncussioni in adulti - chì dumandà à u vostru duttore
  • Cuncussioni in i zitelli - alta
  • Cuncussioni in i zitelli - chì dumandà à u vostru duttore
  • Prevenzione di e ferite à a testa in i zitelli
  • Cuncussione
  • Casco di bicicletta - usu adeguatu
  • Ferita à a testa
  • Emorragia intracerebellare - CT scan
  • Indicazioni di ferita à a testa

Hockenberry B, Pusateri M, McGrew C. Feriti di a testa in u sport. In: Kellerman RD, Rakel DP, eds. Terapia attuale di Conn 2020. Philadelphia, PA: Elsevier 2020: 693-697.

Hudgins E, Grady S. Rianimazione iniziale, cura pre-ospedaliera, è cura di sala d'urgenza in traumatic brain injury. In: Winn HR, ed. Chirurgia neurologica Youmans è Winn. 7a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2017: chap 348.

Papa L, Goldberg SA. Traumu di a testa. In: Walls RM, Hockberger RS, Gausche-Hill M, eds. Medicina di Emergenza di Rosen: Cuncetti è Pratica Clinica. 9a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2018: chap 34.

Populari Nantu À U Situ

Cuntaminazione à Mercuriu: Principali segni è sintomi

Cuntaminazione à Mercuriu: Principali segni è sintomi

A contaminazione da u mercuriu hè abba tanza eria, oprattuttu quandu que tu metalu pe ante i trova in grandi concentrazioni in u corpu. U mercuriu pò accumula i in u corpu è influenz...
Chì duverebbe esse u trattamentu per l'anorexia

Chì duverebbe esse u trattamentu per l'anorexia

U trattamentu per l'anorexia nervo a include principalmente terapie di gruppu, familiari è comportamentali, oltre à una dieta per unalizata è a pre a di upplementi dietetichi, per c...