Fibrillazione auriculare o flutter

A fibrillazione auriculare o flutter hè un tipu cumunu di battiti cardiaci anormali. U ritimu di u core hè veloce è u più spessu irregulare.
Quandu si travaglia bè, e 4 camere di u core si contraenu (sprime) in modu organizzatu.
I signali elettrichi dirigenu u vostru core per pompà a bona quantità di sangue per e necessità di u vostru corpu. I signali cumincianu in una zona chjamata nodu sinoatriale (chjamatu ancu nodu sinusale o node SA).

In a fibrillazione atriale, l'impulsu elettricu di u core ùn hè micca regulare. Hè perchè u node sinoatriale ùn controlla più u ritmu cardiacu.
- Parti di u core ùn ponu micca cuntrattu in un mudellu organizzatu.
- Di conseguenza, u core ùn pò pompà abbastanza sangue per risponde à i bisogni di u corpu.
In u flutter atrial, i ventriculi (camere inferiori di u core) ponu batte assai rapidamente, ma in un mudellu regulare.
Questi prublemi ponu influenzà sia l'omi sia e donne. Diventanu più cumuni cù l'età crescente.
Cause cumuni di fibrillazione atriale includenu:
- U consumu d'alcol (in particulare l'alcoholizzu)
- Malatie di l'arteria coronaria
- Attacu di core o chirurgia di bypass di u core
- Fallimentu di u core o un core allargatu
- Malatia di a valvula cardiaca (u più spessu a valvula mitrale)
- Ipertensione
- Midicini
- Glàndula tiroidea iperattiva (ipertiroidismu)
- Pericardite
- Sindrome sinusale malatu
Ùn pudete micca esse cuscenti chì u vostru core ùn batte micca in un mudellu normale.
I sintomi ponu cumincià o piantà di colpu. Questu hè perchè a fibrillazione atriale pò fermà o cumincià da sola.
I sintomi ponu include:
- Impulsu chì si sente rapidu, corsa, martellante, fluttu, irregulare, o troppu lentu
- Sensazione di sente u battitu di u core (palpitazioni)
- Cunfusione
- Sturdimentu, stupore
- Svenimentu
- Stanchezza
- Perdita di capacità per esercità
- Mancanza di fiatu
U fornitore di assistenza sanitaria pò sente un battitu cardiacu veloce mentre ascolta u vostru core cù un stetoscopiu. U vostru polzu pò esse rapidu, irregulare, o dui.
A frequenza cardiaca nurmale hè di 60 à 100 battiti per minutu. In fibrillazione atriale o flutter, a frequenza cardiaca pò esse da 100 à 175 battiti per minutu. A pressione sanguigna pò esse normale o bassa.
Un ECG (un test chì registra l'attività elettrica di u core) pò mostrà fibrillazione atriale o flutter atriale.
Se u vostru ritmu anormale di u core vene è va, pudete avè bisognu di portà un monitor speciale per diagnosticà u prublema. U monitor registra i ritmi di u core in un periudu di tempu.
- Monitor di eventi (3 à 4 settimane)
- Monitor Holter (test di 24 ore)
- Registratore di ciclu impiantatu (monitoru allargatu)
E prove per truvà malatie cardiache ponu include:
- Ecocardiogramma (ultrasound imaging of the heart)
- Pruvenzi per esaminà u fornimentu di sangue di u musculu di u core
- Testi per studià u sistema elettricu di u core
U trattamentu di cardioversione hè adupratu per rende u core in un ritmu nurmale subitu. Ci hè duie opzioni per u trattamentu:
- Scossa elettrica in u vostru core
- Droghe date per una vena
Questi trattamenti ponu esse fatti cum'è metudi di emergenza, o pianificati in anticipu.
I medicinali quotidiani presi per bocca sò aduprati per:
- Rallentisce u battitu irregulare di u core - Queste droghe ponu includere beta-bloccanti, bloccanti di i canali di calciu è digoxina.
- Impedisce a fibrillazione atriale di vultà -- Queste droghe funzionanu bè in parechje persone, ma ponu avè gravi effetti collaterali. A fibrillazione auriculare torna in parechje persone, ancu mentre piglianu sti medicini.
Una prucedura chjamata ablazione per radiofrequenza pò esse usata per cicatrisà e zone in u vostru core induve sò scatenati i prublemi di ritmu cardiacu. Questa pò prevene i signali elettrichi anormali chì causanu fibrillazione atriale o flutter da u muvimentu in u vostru core. Pudete bisognu di un pacemaker di u core dopu sta prucedura. Tutte e persone cun fibrillazione atriale duveranu amparà à gestisce sta situazione in casa.
E persone cun fibrillazione atriale anu più spessu bisognu di piglià medicinali più diluenti di sangue. Queste droghe taranu aduprate per riduce u risicu di sviluppà un coagulu di sangue chì viaghja in u corpu (è chì pò causà un colpu, per esempiu). U ritmu irregulare di u core chì si verifica cù a fibrillazione atriale rende i coaguli di sangue più propensi à formassi.
I medicinali per diluisce u sangue includenu eparina, warfarina (Coumadin), apixaban (Eliquis), rivaroxaban (Xarelto), edoxaban (Savaysa) è dabigatran (Pradaxa). Puderanu ancu esse prescritti farmaci antiplacheletri cum'è l'aspirina o u clopidogrel. Tuttavia, i diluenti di sangue aumentanu a probabilità di sanguinamentu, dunque micca tutti li ponu aduprà.
Un'altra opzione di prevenzione di colpu per e persone chì ùn ponu micca piglià in modu sicuru queste medicine hè u Dispositiu Watchman, chì hè statu recentemente appruvatu da a FDA. Si tratta di un picculu impianto in forma di cestino chì hè piazzatu in u core per bluccà a zona di u core induve si formanu a maiò parte di i coaguli. Què limite a furmazione di coaguli.
U vostru fornitore cunsidererà a vostra età è altri prublemi medichi quandu decide chì metudi di prevenzione di colpu sò megliu per voi.
U trattamentu pò spessu cuntrullà stu disordine. Parechje persone cun fibrillazione atriale facenu assai bè cù u trattamentu.
A fibrillazione auriculare tende à vultà è à peghju. Pò vultà in certe persone, ancu cù trattamentu.
I coaguli chì si rompenu è viaghjanu à u cervellu ponu causà un colpu.
Chjamate u vostru fornitore se avete sintomi di fibrillazione atriale o flutter.
Parlate cù u vostru fornitore di passi per trattà e condizioni chì causanu fibrillazione atriale è flutter. Evite u bevimentu eccessivu.
Fibrilazione auriculare; A-fib; Afib
- Fibrilazione auriculare - scaricamentu
- Pacemaker di u core - alta
- Piglià warfarina (Coumadin, Jantoven) - cosa dumandà à u vostru duttore
Heart - sezione attraversu u mezu
Cuore - vista frontale
Arteriere cardiache posteriori
Anterie arterie cardiache
Sistema di cunduzione di u core
Ghjennaghju CT, Wann LS, Calkins H, et al. L'aghjurnamentu 2019 AHA / ACC / HRS di u 2014 AHA / ACC / HRS linee guida per a gestione di i pazienti cù fibrillazione atriale: un rapportu di u College Americanu di Cardiologia / American Heart Association Task Force nantu à e Linee guida di Pratiche Cliniche è a Heart Rhythm Society in cullaburazione cù a Society of Thoracic Surgeons. Circulazione. 2019; 140 (6) e285. PMID: 30686041 pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30686041.
Meschia JF, Bushnell C, Boden-Albala B, et al. Linee guida per a prevenzione primaria di l'ictus: una dichjarazione per i prufessiunali sanitari da l'Associazione Americana di u Coru / American Stroke Association. Corsu. 2014; 45 (12): 3754-3832. PMID: 25355838 pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/25355838.
Morady F, Zip DP. Fibrilazione auriculare: caratteristiche cliniche, meccanismi è gestione. In: Zipes DP, Libby P, Bonow RO, Mann DL, Tomaselli GF, Braunwald E, eds. Malattia Cardiaca di Braunwald: Un Manuale di Medicina Cardiovascolare. XI ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2019: chap 38.
Zimetbaum P. Arritmie cardiache supraventriculari. In: Goldman L, Schafer AI, eds. Medicina Goldman-Cecil. 26a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2020: chap 58.