Autore: Janice Evans
Data Di Creazione: 3 Lugliu 2021
Aghjurnamentu Di Data: 1 Lugliu 2024
Anonim
Surfit Corsica /Parlemu Corsu
Video: Surfit Corsica /Parlemu Corsu

Un colpu si faci quandu u flussu di sangue versu una parte di u cervellu si ferma. Un colpu hè qualchì volta chjamatu "attaccu di u cervellu".

Se u flussu di sangue hè tagliatu per più di pochi secondi, u cervellu ùn pò micca uttene nutrienti è ossigenu. E cellule cerebrali ponu more, causendu danni durevoli.

Un colpu pò accade ancu se un vasu di sangue in u cervellu scoppia, purtendu à u sangu in a testa.

Ci hè dui tippi maiò di colpu:

  • Ictus ischemicu
  • Corsu emorragicu

L'ictus ischemicu si verifica quandu un vasu di sangue chì furnisce u sangue à u cervellu hè bluccatu da un coagulu di sangue.Questu pò accade in dui modi:

  • Un coagulu pò formassi in un'arteria chì hè dighjà assai stretta. Questu hè chjamatu un colpu tromboticu.
  • Un coagulu pò spiccassi da un altru locu in i vasi sanguigni di u cervellu, o da qualchì altra parte di u corpu, è viaghjà finu à u cervellu. Questu hè chjamatu embolia cerebrale, o un colpu embolicu.

I colpi ischemichi ponu esse ancu causati da una sustanza appiccicosa chjamata placca chì pò intuppà l'arterie.


Un colpu emorragicu si verifica quandu un vasu di sangue in una parte di u cervellu diventa debule è scoppia aperto. Questu face chì u sangue scorri in u cervellu. Alcune persone anu difetti in i vini sanguini di u cervellu chì rendenu questu più probabile. Questi difetti ponu include:

  • Aneurisma (zona debule in u muru di un vascellu sanguinu chì face chì u vascellu sanguinariu si spuleghja o sporge)
  • Malformazione arteriovenosa (AVM; cunnessione anormale trà l'arterie è e vene)
  • Angiopatia amiloide cerebrale (CAA; cundizione in cui e proteine ​​chjamate amiloide si accumulanu nantu à i muri di l'arterie in u cervellu)

I colpi emorragichi ponu accade ancu quandu qualchissia piglia diluenti di sangue, cum'è a warfarina (Coumadin). A pressione sanguigna assai alta pò causà a splutazione di i vini sanguini, purtendu à un colpu emorragicu.

Un colpu ischemicu pò sviluppà un sanguinamentu è diventà un colpu emorragicu.

A pressione alta hè u principale fattore di risicu per i colpi. Altri fattori di risicu maiò sò:

  • Battimentu cardiacu irregulare, chjamatu fibrillazione atriale
  • Diabetes
  • Storia di famiglia di colpu
  • Esse masciu
  • Colesterol altu
  • Aumentà l'età, soprattuttu dopu à 55 anni
  • Etnicità (l'Afroamericani sò più propensi à more di un colpu)
  • Obesità
  • Storia di colpu precedente o attaccu ischemicu transitoriu (si verifica quandu u flussu di sangue in una parte di u cervellu si ferma per un breve tempu)

U risicu di colpu hè ancu più altu in:


  • E persone chì anu malatie cardiache o cattivu flussu di sangue in e so gambe causate da arterie strette
  • E persone chì anu abitudini di vita malsane cum'è fumà, usu eccessivu di alcolu, usanu droghe recreative, una dieta ricca di grassi è mancanza di eserciziu
  • Donne chì piglianu pillole di cuntrollu di nascita (in particulare quelle chì fumanu è anu più di 35 anni)
  • E donne chì sò incinte anu un risicu aumentatu mentre sò incinte
  • E donne chì piglianu una terapia di sostituzione ormonale
  • Patente foramen ovale (PFO), un foru trà l'atri di sinistra è di diritta (camere superiori) di u core

I sintomi di colpu dipende da chì parte di u cervellu hè dannata. In certi casi, una persona ùn pò micca sapè chì un colpu hè accadutu.

A maiò parte di u tempu, i sintomi si sviluppanu di colpu è senza avvertimentu. Ma i sintomi ponu accade è spende per u primu ghjornu o dui. I sintomi sò di solitu i più gravi quandu u colpu accade prima, ma ponu lentamente peghju.

Un mal di testa pò accade se u colpu hè causatu da sanguinamentu in u cervellu. U mal di capu:


  • Cumencia di colpu è pò esse severu
  • Pò esse peghju quandu site stesu pianu
  • Ti sveglia da u sonnu
  • Aggrava quandu si cambia di pusizione o quandu si piega, si sforza o si tossisce

Altri sintomi dipendenu da a gravità di u colpu è da chì parte di u cervellu hè influenzata. I sintomi ponu include:

  • Cambiamentu di vigilenza (inclusa sonnolenza, incoscienza è coma)
  • Cambiamenti in sente o gustu
  • Cambiamenti chì influenzanu u toccu è a capacità di sente u dolore, a pressione, o temperature diverse
  • Cunfusione o perdita di memoria
  • Prublemi per ingoiare
  • Prublemi di scrittura o di lettura
  • Sturdimentu o sensazione anormale di u muvimentu (vertu)
  • Problemi di vista, cume diminuzione di a visione, visione doppia, o perdita totale di visione
  • Mancanza di cuntrollu nantu à a vejiga o l'intestini
  • Perdita di equilibriu o di coordinazione, o guai à marchjà
  • Debbulezza musculare in faccia, bracciu o ghjamba (di solitu solu da un latu)
  • Numbness o tingling da un latu di u corpu
  • Personalità, umore, o cambiamenti emotivi
  • Prublemi per parlà o capisce l'altri chì parlanu

U duttore farà un esame fisicu per:

  • Verificate i prublemi cù a visione, u muvimentu, u sentimentu, i riflessi, a comprensione è a parlata. U vostru duttore è infermieri ripeteranu questu esame cù u tempu per vede se u vostru colpu s'aggrava o migliora.
  • Ascolta l'arterie carotidi in u collu cù un stetoscopiu per un sonu anormale, chjamatu bruit, chì hè causatu da un flussu di sangue anormale.
  • Verificate a pressione alta.

Pudete avè i seguenti testi per aiutà à truvà u tippu, a situazione, è a causa di u colpu è escludite altri prublemi:

  • CT scan di u cervellu per determinà s'ellu ci hè un sanguinamentu
  • MRI di u cervellu per determinà a situazione di u colpu
  • Angiogramma di a testa per circà un vasu di sangue chì hè bluccatu o sanguinante
  • Duplex carotide (ultrasound) per vede se l'arterie carotidi in u collu anu restrittu
  • Ecocardiogramma per vede se u colpu puderia esse statu causatu da un coagulu di sangue da u core
  • Angiografia à risonanza magnetica (MRA) o angiografia CT per verificà i vini sanguini anormali in u cervellu

Altri test includenu:

  • Analisi di sangue
  • Elettroencefalogramma (EEG) per determinà s'ellu ci sò crisi
  • Elettrocardiogramma (ECG) è monitorizazione di u ritmu cardiacu

Un colpu hè una emergenza medica. Un trattamentu rapidu hè necessariu. Chjamate 911 o u numeru di emergenza lucale subitu o cercate assistenza medica urgente à i primi segni di un colpu.

E persone chì anu avutu sintomi di colpu anu bisognu à ghjunghje in un ospedale u più prestu pussibule.

  • Se u colpu hè causatu da un coagulu di sangue, una droga chì sbuchja u coagulu pò esse data per dissolve u coagulu.
  • Per esse efficace, stu trattamentu deve esse iniziatu in 3 à 4 1/2 ore da quandu i sintomi anu iniziatu. Più prestu stu trattamentu hè iniziatu, megliu serà a pussibilità di un bonu risultatu.

Altri trattamenti dati in l'uspidale dipendenu da a causa di u colpu. Queste ponu include:

  • Diluenti di sangue cum'è eparina, warfarina (Coumadin), aspirina, o clopidogrel (Plavix)
  • Medicina per cuntrullà fattori di risicu, cum'è pressione alta, diabete, è colesterolu altu
  • Prudutti speciali o chirurgia per alleviare i sintomi o prevene più colpi
  • Nutrienti è liquidi

A fisioterapia, a terapia occupazionale, a logopedia è a terapia di deglutizione inizieranu tutte in l'uspidale. Se a persona hà prublemi di deglutizione gravi, un tubu d'alimentazione in u stomacu (tubu di gastrostomia) serà probabilmente necessariu.

L'ubbiettivu di u trattamentu dopu un colpu hè di aiutavvi à ricuperà a più funzione pussibule è prevene i colpi futuri.

A recuperazione da u vostru colpu cumincierà mentre site sempre in ospedale o in un centru di riabilitazione. Cuntinuerà quandu andate in casa da l'uspidale o centru. Assicuratevi di seguità cù u vostru duttore di salute dopu à vultà in casa.

Supportu è risorse sò dispunibili da l'Associazione Americana di Corsa - www.stroke.org/en/help-and-support.

Quantu hè bonu una persona dopu un colpu dipende da:

  • U tippu di colpu
  • Quantu tissutu cerebrale hè dannatu
  • Chì funzioni di u corpu sò state influenzate
  • Cume prestu u trattamentu hè datu

I prublemi di muvimentu, di pensà è di parlà spessu si miglioranu in settimane à mesi dopu à un colpu.

Parechje persone chì anu avutu un colpu continueranu à migliurà in i mesi o anni dopu à u so colpu.

Più di a metà di e persone chì anu un colpu sò capaci di funziunà è di campà in casa. Altri ùn sò micca capaci di curà per se stessi.

Se u trattamentu cù droghe chì coagulanu hè riesciutu, i sintomi di un colpu ponu sparisce. Tuttavia, e persone spessu ùn ghjunghjenu micca à l'ospedale abbastanza prestu per riceve queste droghe, o ùn ponu micca piglià queste droghe per via di una situazione di salute.

E persone chì anu un colpu da un coagulu di sangue (colpu ischemicu) anu una probabilità più bona di sopravvivere di quelli chì anu un colpu da sanguinamentu in u cervellu (colpu emorragicu).

U risicu per un secondu colpu hè u più altu durante e settimane o mesi dopu à u primu colpu. U risicu cumencia à diminuisce dopu stu periodu.

L'ictus hè una emergenza medica chì deve esse trattata subitu. L'acronimu F.A.S.T. hè un modu faciule per ricurdà i segni di colpu è cosa da fà se pensate chì un colpu hè accadutu. L'azzione più impurtante da fà hè di chjamà 911 o u numeru di emergenza lucale subitu per l'assistenza d'urgenza.

F.A.S.T. significa:

  • FACCIA. Dumandate à a persona di surrisu. Verificate se un latu di a faccia pende.
  • ARMI. Chiede à a persona di alzà entrambi i bracci. Vede se un bracciu deriva in ghjò.
  • DISCORSU. Dumandate à a persona di ripete una frase simplice. Verificate se e parolle sò slurred è se a frase hè ripetuta currettamente.
  • TEMPU. Se una persona mostra qualcunu di sti sintomi, u tempu hè essenziale. Hè impurtante d'andà à l'uspidale u più prestu pussibule. Chjamate 911 o u numeru di emergenza lucale. Acte F.A.S.T.

A riduzione di i fattori di risicu di colpu riduce a vostra probabilità di avè un colpu.

Malatia cerebrovasculare; CVA; Infartu cerebrale; Emorragia cerebrale; Ictus ischemicu; Stroke - ischemic; Accidenti cerebrovascolari; Stroke - hemorrhagic; Arteria carotida - colpu

  • Angioplastia è stent placement - arteria carotida - scaricamentu
  • Esse attivu quandu avete malatie cardiache
  • Riparazione di l'aneurisma cerebrale - scaricamentu
  • Burru, margarina è olii da cucina
  • Cura di spasticità musculare o spasmi
  • Chirurgia di l'arteria carotide - alta
  • Cumunicà cù qualchissia cù afasia
  • Cumunicà cù qualchissia cù disartria
  • Stinzia - autocura
  • Dimenza è guida
  • Dementia - cumpurtamentu è prublemi di sonnu
  • Dementia - cura di ogni ghjornu
  • Dementia - mantene a salvezza in casa
  • Dementia - chì dumandà à u vostru duttore
  • Manghjà calorie in più quandu sò malati - adulti
  • Cefalee - cosa dumandà à u vostru duttore
  • Pressione alta - chì dumandà à u vostru duttore
  • Impedisce e cascate
  • Corsa - scarica
  • Prublemi di ingullimentu
  • Cervellu
  • Stenosi carotide - Raggi X di l'arteria sinistra
  • Stenosi carotide - Raggi X di l'arteria destra
  • Corsu
  • Funzione Brainstem
  • Cerebellum - funzione
  • Cerculu di Willis
  • Emisferu cerebrale sinistro - funzione
  • Emisferu cerebrale ghjustu - funzione
  • Endarterectomia
  • Accumulazione di placca in l'arterie
  • Corsa - serie
  • Disezione di carotidi

Biller J, Ruland S, Schneck MJ. Malatia cerebrovascolare ischemica. In Daroff RB, Jankovic J, Mazziotta JC, Pomeroy SL, eds. Neurologia di Bradley in Pràtica Clinica. 7a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2016: cap 65.

Crocco TJ, Meurer WJ. Corsu. In: Walls RM, Hockberger RS, Gausche-Hill M, eds. Medicina di Emergenza di Rosen: Cuncetti è Pratica Clinica. 9a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2018: chap 91.

Ghjennaghju CT, Wann LS, Alpert JS, et al. Linea guida 2014 AHA / ACC / HRS per a gestione di i pazienti cun fibrillazione atriale: riassuntu esecutivu: un rapportu di u College Americanu di Cardiologia / American Heart Association Task Force nantu à e linee guida di pratica è a Heart Rhythm Society. Circulazione. 2014; 130 (23): 2071-2104. PMID: 24682348 pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24682348/.

Ghjennaghju CT, Wann LS, Calkins H, et al. 2019 AHA / ACC / HRS focalizatu aggiornatu di a linea guida 2014 AHA / ACC / HRS per a gestione di i pazienti cù fibrillazione atriale: un rapportu di u College Americanu di Cardiologia / American Heart Association Task Force nantu à e linee guida di pratica è a Heart Rhythm Society. J AM Coll Cardiol. 2019; 74 (1): 104-132. PMID: 30703431 pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30703431/.

Meschia JF, Bushnell C, Boden-Albala B, et al. Linee guida per a prevenzione primaria di l'ictus: una dichjarazione per i prufessiunali sanitari da l'Associazione Americana di u Coru / American Stroke Association. Corsu. 2014; 45 (12): 3754-3832. PMID: 25355838 www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/25355838.

Powers WJ, Rabinstein AA, Ackerson T, et al; Cunsigliu di u Corsu di l'American Heart Association. Linee guida 2018 per a gestione iniziale di i pazienti cun ictus ischemicu acutu: una linea guida per i prufessiunali sanitarii da l'American Heart Association / American Stroke Association. Corsu. 2018; 49 (3): e46-e110. PMID: 29367334 pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29367334/.

Riegel B, Moser DK, Buck HG, et al; Cunsigliu di l'Associazione Americana di u Cori per l'Infermiera Cardiovascolare è di l'AVV; Cunsigliu di Malatie Vascular Periferica; è Cunsigliu per a qualità di a cura è a ricerca di risultati. Autocura per a prevenzione è a gestione di e malatie cardiovascolari è di l'ictu: una dichjarazione scientifica per i prufessiunali sanitari da l'American Heart Association. J Am Heart Assoc. 2017; 6 (9). pii: e006997. PMID: 28860232 pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/28860232/.

Wein T, Lindsay MP, Côté R, et al. Raccomandazioni di e migliori pratiche canadiane di colpu: Prevenzione secondaria di colpu, linee guida di pratica di sesta edizione, aggiornamentu 2017. Int J Corsu. 2018; 13 (4): 420-443. PMID: 29171361pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29171361/.

Whelton PK, Carey RM, Aronow WS, et al. 2017 ACC / AHA / AAPA / ABC / ACPM / AGS / APhA / ASH / ASPC / NMA / PCNA Guideline per a prevenzione, rilevazione, valutazione è gestione di pressione alta in adulti: un rapportu di l'American College of Cardiology / American Task Force di l'Associazione Cardiaca nantu à e Linee Guida di Pratica Clinica. J Am Coll Cardiol. 2018; 71 (19): e127-e248. PMID: 29146535 pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29146535/.

Wilson PWF, Polonsky TS, Miedema MD, Khera A, Kosinski AS, Kuvin JT. Revisione sistematica per a linea guida 2018 AHA / ACC / AACVPR / AAPA / ABC / ACPM / ADA / AGS / APhA / ASPC / NLA / PCNA nantu à a gestione di u colesterolu in sangue: areport di l'American College of Cardiology / American Heart Association Task Force in Linee guida per a pratica clinica [a correzione publicata appare in J Am Coll Cardiol. 2019 25 di ghjugnu; 73 (24): 3242]. J Am Coll Cardiol. 2019; 73 (24): 3210-3227. PMID: 30423394 pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30423394/.

Winstein CJ, Stein J, Arena R, et al. Guidelines for adult stroke rehabilitation and recovery: a guideline for medical professionals from the American Heart Association / American Stroke Association. Corsu. 2016; 47 (6): e98-e169. PMID: 27145936 pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/27145936/.

Populari

Cosa da fà in casu di suffocazione

Cosa da fà in casu di suffocazione

A maiò parte di u tempu, l'affucazione hè dolce è, dunque, in que ti ca i hè con igliabile:Dumandate à a per ona di to i ce duramente 5 volte;Hit 5 volte à mezu à...
Enanthate di testosterone: chì hè è effetti secundari

Enanthate di testosterone: chì hè è effetti secundari

L'iniezione di te to terone hè una droga indicata per e per one cun ipogonadi mu ma chile, chì hè caratterizata da una malattia in cui i te ticuli producenu pocu o micca te to teron...