Autore: Joan Hall
Data Di Creazione: 1 Febbraiu 2021
Aghjurnamentu Di Data: 27 Marzu 2025
Anonim
Come sopravvivere alla FOMO aka rosicare
Video: Come sopravvivere alla FOMO aka rosicare

Un innocu di pelle hè un pezzu di pelle sana eliminata da una zona di u vostru corpu per riparà a pelle danneggiata o mancante in altrò in u vostru corpu. Sta pelle ùn hà micca a so propria fonte di flussu di sangue.

Amparà à curà i lembi è l'innesti di a pelle li pò aiutà à guarisce più rapidamente è à riduce e cicatrici.

Un lembu di pelle hè una pelle sana è un tessutu chì hè in parte staccatu è spostatu per copre una ferita vicina.

  • Un lembu di pelle pò cuntene pelle è grassu, o pelle, grassu è musculu.
  • Spessu, un lembu di pelle hè sempre attaccatu à u so situ originale in una estremità è ferma cunnessu à un vaso sanguinu.
  • A volte un flap hè trasferitu in un novu situ è ​​u vasciu sangu hè ricunnessu chirurgicamente. Questu hè chjamatu flap gratuitu.

L'innesti di a pelle sò aduprati per aiutà e ferite più gravi, più grandi è più profonde, cume:

  • Ferite chì sò troppu grande per guarisce da per contu soiu
  • Brucia
  • Perdita di a pelle da una infezzione di pelle grave
  • Chirurgia per u cancheru di a pelle
  • Ulceri venosi, ulceri di pressione, o ulceri diabetichi chì ùn guariscenu micca
  • Dopu à mastectomia o amputazione

A zona da induve a pelle hè presa hè chjamata u situ donatore. Dopu a cirurgia, averete duie ferite, l'innesto o u flap stessu è u situ di u donatore. I siti donatori per innesti è flap sò scelti in base à:


  • Quantu currisponde a pelle cù l'area di a ferita
  • Quantu serà visibile a cicatrice da u situ di u donatore
  • Quantu hè vicinu u situ di u donatore à a ferita

Spessu u situ di u donatore pò esse più doloroso dopu a chirurgia chè a ferita per via di e terminazioni nervose appena esposte.

Averete bisognu di curà u flap o u situ di l'injertimentu è ancu u situ di u donatore. Quandu tornerete in casa dopu a cirurgia, avete un vestitu nantu à e vostre ferite. U vestitu face parechje cose, cumprese:

  • Prutegge a vostra ferita da i germi è riduce u risicu d'infezzione
  • Prutegge a zona mentre guarisce
  • Assumiglia i fluidi chì sfilanu da a vostra ferita

Per curà u situ di l'injerto o di u flap:

  • Pudete bisognu di ripusà per parechji ghjorni dopu a cirurgia mentre a vostra ferita guarisce.
  • U tippu di vestimentu chì avete dipende da u tippu di ferita è da induve si trova.
  • Mantene u vestitu è ​​l'area intornu à ellu pulita è libera da terra o sudore.
  • Ùn lasciate micca bagnà u vestitu.
  • Ùn toccate micca u vestitu. Lascialu in postu finu à chì u vostru duttore li ricumanda (circa 4 à 7 ghjorni).
  • Pigliate qualsiasi medicinali o antidolorifici cumu indicatu.
  • Sè pussibule, pruvate à elevà a ferita per ch'ellu sia sopra u vostru core. Questu aiuta à riduce u gonfiore. Puderete bisognu di fà questu mentre stà sedutu o stesu. Pudete aduprà cuscini per sustene a zona.
  • Se u vostru duttore dice chì hè bè, pudete aduprà un pacchettu di ghiaccio nantu à a fascia per aiutà cù u gonfiore. Chiedi à quante volte si deve applicà u pacchettu di ghiaccio. Assicuratevi di mantene a fascia secca.
  • Evite ogni muvimentu chì puderebbe allungà o ferisce u flap o l'injerto. Evite di colpisce o scuppià a zona.
  • Duvete evità un eserciziu intensu per parechji ghjorni. Dumandate à u vostru duttore per quantu tempu.
  • Sì avete un vestitu à u vacuum, pudete avè un tubu attaccatu à u vestitu. Se u tubu cade, dite à u vostru duttore.
  • Probabilmente viderete u vostru duttore per fà cambià a vostra vestita in 4 à 7 ghjorni. Pudete avè bisognu à avè u vestitu à u vostru flap o situ di innesta cambiatu da u vostru duttore duie volte in 2 à 3 settimane.
  • Quandu u situ guarisce, pudete esse capace di curà lu in casa. U vostru duttore vi mostrerà cume si cura a vostra ferita è applicà medicazioni.
  • U situ pò diventà pruriginoso mentre guarisce. Ùn grattate micca a ferita nè cuglialu.
  • Dopu chì u situ guarisce, applica SPF 30 o una crema solare superiore à i siti chirurgichi se esposti à u sole.

Per curà u situ di i donatori:


  • Lascià u vistimentu in locu. Mantene puru pulitu è ​​asciuttu.
  • U vostru duttore rimuoverà a medicazione in circa 4 à 7 ghjorni, o vi darà istruzzioni per cume rimuoverla.
  • Dopu chì u vestitu hè statu cacciatu, pudete esse in gradu di lascià a ferita scoperta. Tuttavia, se si trova in una zona chì hè coperta da i vestiti, vorrete copre u situ per prutegelu. Dumandate à u vostru duttore chì tippu di vestimentu aduprà.
  • Ùn applicate micca lozioni o creme à a ferita, à menu chì u vostru duttore vi dica. Quandu a zona guarisce, pò prurisce è si pò furmà scabie. Ùn pigliate micca cruste o grattate a ferita mentre guarisce.

U vostru duttore vi ferà sapè quandu hè OK per bagnassi dopu a chirurgia. Tenite à mente:

  • Puderete bisognu di piglià bagni di spugna per 2 à 3 settimane mentre e vostre ferite sò in i primi stadii di guarigione.
  • Una volta chì avete l'OK per bagnassi, e dusce sò megliu cà i bagni perchè a ferita ùn imbotta in acqua. U suchju di a vostra ferita puderia fà riapre.
  • Assicuratevi di prutege i vostri vestiti mentre vi fate u bagnu per mantene li secchi. U vostru duttore pò suggerisce di copre a ferita cù un saccu di plastica per mantene a secca.
  • Se u vostru duttore dà l'OK, risciacquate delicatamente a ferita cù acqua mentre vi bagnate. Ùn frotte micca o frotte a ferita. U vostru duttore pò ricumandà detergenti speciali da aduprà nantu à e vostre ferite.
  • Fate asciugà delicatamente a zona intornu à a vostra ferita cun un asciugamanu pulitu. Lascià asciugà l'aria di a ferita.
  • Ùn aduprate micca saponi, lozioni, polveri, cusmetichi, o altri prudutti per a cura di a pelle nantu à a vostra ferita, à menu chì u vostru duttore li dica di fà.

À un certu puntu durante u prucessu di guarigione, ùn averete più bisognu di un medicamentu. U vostru duttore vi dicerà quandu puderete lascià a vostra ferita scoperta è cumu si ne pò curà.


Chjamate u vostru duttore se:

  • U dulore s'aggrava o ùn migliora dopu à piglià analgesici
  • Avete un sanguinamentu chì ùn fermerà micca dopu à 10 minuti cù una pressione dolce, diretta
  • U to dressing diventa scioltu
  • I bordi di l'innesto o di u lembu cumincianu à cullà
  • Sentite qualcosa chì spunta fora di u situ di l'injerto o di u flap

Chjamate ancu u vostru duttore se avete segni di una infezzione, cume:

  • Aumentatu u drenaggiu da a ferita
  • U drenaje diventa densu, marrone, verde o giallu, o puzza male (pus)
  • A vostra temperatura hè superiore à 100 ° F (37,8 ° C) per più di 4 ore
  • Appariscenu strisce rosse chì si alluntanu da a ferita

Autograft - autocura; Trasplante di pelle - autocura; Graft split-skin - autocura; Innesta di pelle di spessore cumpletu - autocura; Innocu di pelle parziale-dermicu - autocura; FTSG - autocura; STSG - autocura; Flaps lucali - autocura; Flap regionali - autocura; Flap distanti - autocura; Flap Free - autocura; Autografting di a pelle - autocura; Ulceru di pressione flap di a pelle autocura; Brucia a falda di a pelle autocura; Ulcera di a pelle innesti di a pelle autocura

McGrath MH, Pomerantz JH. Chirurgia plastica. In: Townsend CM Jr, Beauchamp RD, Evers BM, Mattox KL, eds. Sabiston Manuale di Chirurgia: A Basa Biologica di a Pratica Chirurgica Moderna. 20a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2017: chap 68.

Pettengill KM. Gestione di a terapia di e ferite cumplesse di a manu. In: Skirven TM, Osterman AL, Fedorczyk JM, Amadio PC, Feldscher SB, Shin EK, eds. Riabilitazione di a Mano è Estremità Superiore. 7a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2021: chap 75.

Smith SF, Duell DJ, Martin BC, Aebersold ML, Gonzalez L. Cura di ferite è curazioni. In: Smith SF, Duell DJ, Martin BC, Aebersold ML, Gonzalez L, eds. Abilità Infermierie Cliniche. 9a ed. Hoboken, NJ: Pearson; 2017: chap 25.

Wysong A, Higgins S. Principii basi in a ricustruzzione di flap. In: Rohrer TE, Cook JL, Kaufman AJ, eds. Flaps è Innesti in Chirurgia Dermatologica. 2a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2018: chap 2.

  • Cundizioni di a Pelle
  • Ferite è Ingiuri

Articuli Affascinanti

Steatosi di u fegatu: chì hè, sintomi, gradi è trattamentu

Steatosi di u fegatu: chì hè, sintomi, gradi è trattamentu

L'accumulazione di gra u in u fegatu, tecnicamente chjamatu fegatu gra u, hè un prublema a ai cumunu chì pò e e cau atu da fattori di ri icu cum'è obe ità, diabete, co...
Cunnosce l'effetti di l'alcol annantu à u corpu

Cunnosce l'effetti di l'alcol annantu à u corpu

L'effetti di l'alcol annantu à u corpu umanu ponu accade in parechje parte di u corpu, cum'è u fegatu o ancu nantu à i mu culi o a pelle.A durata di l'effetti di l'a...