Autore: Janice Evans
Data Di Creazione: 3 Lugliu 2021
Aghjurnamentu Di Data: 21 Ghjugnu 2024
Anonim
Malformazione artero venosa cerebrale
Video: Malformazione artero venosa cerebrale

Una malformazione arteriovenosa cerebrale (AVM) hè una cunnessione anormale trà l'arterie è e vene in u cervellu chì di solitu si forma prima di a nascita.

A causa di l'AVM cerebrale hè scunnisciuta. Un AVM si faci quandu l'arterie in u cervellu si cunnettanu direttamente à e vene vicine senza avè i picculi vasi normali (capillari) trà di elli.

L'AVM varienu in grandezza è situazione in u cervellu.

Una rottura AVM si verifica per via di pressione è dannu à u vasciu sangu. Questu permette à u sangue di fughje (emorragia) in u cervellu o in i tessuti circostanti è riduce u flussu di sangue in u cervellu.

L'AVM cerebrali sò rari. Ancu se a cundizione hè presente à a nascita, i sintomi ponu accade à ogni età. E rumpiture accadenu u più spessu in e persone di 15 à 20 anni. Si pò ancu fà più tardi in a vita. Alcune persone cun AVM anu ancu aneurismi cerebrali.

In circa a mità di e persone cun AVM, i primi sintomi sò quelli di un colpu causatu da sanguinamentu in u cervellu.

I sintomi di un AVM chì sanguina sò:

  • Cunfusione
  • Rumore di l'arechja / ronzu (chjamatu ancu tinnitus pulsatile)
  • Cefalea in una o più parti di a testa, pò parè una migraña
  • Prublemi per marchjà
  • Crisi

I sintomi da a pressione nantu à una zona di u cervellu includenu:


  • Prublemi di visione
  • Sturdimentu
  • Debbulezza musculare in una zona di u corpu o di a faccia
  • Numbness in una zona di u corpu

U vostru duttore di salute farà un esame fisicu. Vi sarà dumandatu nantu à i vostri sintomi, cun un focusu nantu à i vostri prublemi di u sistema nervosu. E prove chì ponu esse aduprate per diagnosticà un AVM includenu:

  • Angiogramma di u cervellu
  • Angiograma di tomografia computerizata (CT)
  • Head MRI
  • Elettroencefalogramma (EEG)
  • Scansione CT di testa
  • Angiografia à risonanza magnetica (MRA)

Truvà u megliu trattamentu per un AVM chì si trova nantu à un test di imaging, ma chì ùn causa micca sintomi, pò esse difficiule. U vostru fornitore discuterà cun voi:

  • U risicu chì u vostru AVM si rompa (rottura). S'ellu accade, ci pò esse danni cerebrali permanenti.
  • U risicu di qualsiasi dannu cerebrale se avete unu di i chirurgii elencati sottu.

U vostru fornitore pò discutere diversi fattori chì ponu aumentà u risicu di sanguinamentu, cumprese:


  • Gravidenze attuali o previste
  • Ciò chì l'AVM pare in i testi di imaging
  • Dimensione di l'AVM
  • A vostra età
  • I vostri sintomi

Un AVM sanguinante hè una emergenza medica. L'ubbiettivu di u trattamentu hè di prevene ulteriori complicazioni cuntrullendu i sanguinamenti è e crisi è, se hè pussibule, rimuovendu l'AVM.

Trè trattamenti chirurgichi sò dispunibili. Alcuni trattamenti sò aduprati inseme.

A cirurgia cerebrale aperta elimina a cunnessione anormale. A cirurgia hè fatta per una apertura fatta in u cranu.

Embolization (trattamentu endovascular):

  • Un cateteru hè guidatu attraversu un picculu tagliu in u vostru inguine. Entra in una arteria è dopu in i picculi vini sanguini in u vostru cervellu induve si trova l'aneurisma.
  • Una sostanza simile à a colla hè iniettata in i navi anormali. Quì ferma u flussu di sangue in l'AVM è riduce u risicu di sangu. Questa pò esse a prima scelta per certi tipi di AVM, o se a chirurgia ùn si pò fà.

Radiochirurgia stereotassica:


  • A radiazione hè diretta direttamente nantu à a zona di l'AVM. Questu causa cicatrici è restringimentu di l'AVM è riduce u risicu di sangu.
  • Hè particularmente utile per i picculi AVM in u cervellu chì sò difficiuli di rimuovere per chirurgia.

I medicinali per fermà e crisi sò prescritti se necessariu.

Alcune persone, chì u primu sintomu hè un sanguinamentu eccessivu di u cervellu, morenu.Altri ponu avè crisi permanenti è prublemi cerebrali è di u sistema nervosu. L'AVM chì ùn causanu sintomi da quandu a ghjente ghjunghje à a fine di l'anni 40 o à l'iniziu di l'anni 50 sò più propensi à stà stabile, è in rari casi, causanu sintomi.

E cumplicazioni ponu include:

  • Dannu cerebrale
  • Emorragia intracerebrale
  • Difficultà linguistiche
  • Numbness di qualsiasi parte di a faccia o di u corpu
  • Cefalee persistente
  • Crisi
  • Emorragia subaracnoidea
  • A visione cambia
  • Acqua nantu à u cervellu (idrocefalu)
  • Debbulezza in parte di u corpu

E pussibuli complicazioni di a cirurgia cerebrale aperta includenu:

  • Gonfiore di u cervellu
  • Emorragia
  • Piglia
  • Corsu

Andate à a sala di emergenza o chjamate u numeru di emergenza locale (cum'è 911) se avete:

  • Numbness in parti di u corpu
  • Crisi
  • Severu mal di testa
  • Vumitu
  • Debbulezza
  • Altri sintomi di una rupture AVM

Circate dinò l'assistenza medica subitu sè avete una crisa per a prima volta, perchè AVM pò esse a causa di e crisi.

AVM - cerebrale; Emangioma arteriovenosu; Corsa - AVM; Vascular hemorrhagic - AVM

  • Chirurgia di u cervellu - alta
  • Cefalee - cosa dumandà à u vostru duttore
  • Radiochirurgia stereotassica - scarica
  • Arterie di u cervellu

Lazzaro MA, Zaidat OO. Principi di terapia neurointerventionale. In: Daroff RB, Jankovic J, Mazziotta JC, Pomeroy SL, eds. Neurologia di Bradley in Pràtica Clinica. 7a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2016: chap 56.

Ortega-Barnett J, Mohanty A, Desai SK, Patterson JT. Neurochirurgia. In: Townsend CM Jr, Beauchamp RD, Evers BM, Mattox KL, eds. Sabiston Manuale di Chirurgia. 20a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2017: cap. 67.

Stapf C. Malformazioni arteriovenose è altre anomalie vascolari. In: Grotta JC, Albers GW, Broderick JP, et al, eds. Stroke: Fisiopatologia, Diagnosticu è Gestione. 6a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2016: chap 30.

Sovieticu

Pudete Manghjà o Bevere Zenzeru Aiutami à Perde Peso?

Pudete Manghjà o Bevere Zenzeru Aiutami à Perde Peso?

Includemu prudutti chì pen emu utili per i no tri lettori. e cumprate per mezu di ligami nantu à ta pagina, pudemu guadagnà una piccula cumi ione. Eccu u no tru pruce u.U Ginger hè...
Chì sò i Benefici di l'Abbracci?

Chì sò i Benefici di l'Abbracci?

Abbracciamu l'altri quandu imu eccitati, felici, tri ti, o pruvendu à cunfortà. L'abbracciu, pare, ia univer ale cunfortu. Ci face ente bè. È i copre chì l'abbracc...