Autore: Joan Hall
Data Di Creazione: 5 Febbraiu 2021
Aghjurnamentu Di Data: 28 Ghjugnu 2024
Anonim
Balbuttendu - Midicina
Balbuttendu - Midicina

A balbuzia hè un disordine di a parolla induve i soni, sillabe o parolle sò ripetuti o duranu più di u normale. Questi prublemi causanu una pausa in u flussu di discursu chjamatu disfluenza.

U stuttering affetta di solitu i zitelli da 2 à 5 anni è hè più cumunu in i masci. Pò durà parechje settimane à parechji anni.

Per un picculu numeru di zitelli, a balbuzia ùn si ne và è pò peghju. Questu hè chjamatu stuttering di u sviluppu è hè u tipu più cumuni di stuttering.

A balbuzie tende à corre in famiglie. Geni chì causanu stuttering sò stati identificati.

Ci hè ancu evidenze chì a balbuzia hè u risultatu di ferite cerebrali, cum'è colpu o traumatic lesioni cerebrali.

In rari casi, a balbuzia hè causata da un traumu emotivu (chjamatu balbuziu psichogenicu).

A balbuzie persiste in l'adultu più in i masci chè in e femine.

Stuttering pò principià cù cunsunanti ripetuti (k, g, t). Se a balbuzia diventa peghju, e parolle è e frase sò ripetute.

Più tardi, si sviluppanu spasmi vocali. Ci hè un sonu furzatu, guasgi splusivu in a parolla. A persona pò sembra luttà per parlà.


Situazioni suciali stressanti è ansietà ponu aggravà i sintomi.

I sintomi di balbuziu ponu include:

  • Sentite frustratu quandu pruvate à cumunicà

  • Fà una pausa o esità quandu si principia o durante e frasi, frasi o parolle, spessu cù e labbre inseme
  • Mettendu (interettendu) suoni o parolle in più ("Simu andati in u ... euh ... magazinu")
  • Ripetizione di soni, parolle, parti di parolle, o frasi ("Vogliu ... Vogliu a mo bambola", "Eiu ... ti vecu" o "Ca-ca-ca-can")
  • Tensione in a voce
  • Soni assai lunghi in e parolle ("Sò Booooobbbby Jones" o "Llllllllike")

Altri sintomi chì si ponu vede cù a balbuzia includenu:

  • Ochju chì lampa
  • Masturbazioni di a testa o d'altre parti di u corpu
  • Jaw masturbandosi
  • Stringhjendu u pugnu

I zitelli cun balbuziu lieve sò spessu ignurati di a so balbuta. In i casi severi, i zitelli ponu esse più cuscenti. I movimenti facciali, l'ansietà, è a crescita di balbuzie ponu accade quandu sò dumandati à parlà.


Alcune persone chì balbuttanu trovanu chì ùn balbuttanu quandu leghjenu à voce alta o cantanu.

U vostru duttore di salute vi dumanderà nantu à a storia medica è di sviluppu di u to figliolu, cum'è quandu u vostru zitellu hà cuminciatu à balbuttà è a so frequenza. U fornitore verificerà ancu per:

  • Fluenza di parlà
  • Ogni stress emozionale
  • Ogni cundizione sottostante
  • Effettu di a balbuzia nantu à a vita d'ogni ghjornu

Nisun test hè di solitu necessariu. U diagnosticu di balbuziu pò richiede a cunsultazione cù un patologu di a parolla.

Ùn ci hè nimu u megliu trattamentu per a balbuzia. A maiò parte di i primi casi sò à cortu andà è si risolvenu da soli.

A logopedia pò esse utile se:

  • Stuttering hà duratu più di 3 à 6 mesi, o u discorsu "bluccatu" dura parechji sicondi
  • U zitellu sembra luttà quandu balbuta, o hè imbarazzatu
  • Ci hè una storia di famiglia di stuttering

A logopedia pò aiutà à fà u discorsu più fluente o lisciu.

I genitori sò incuraghjiti à:


  • Evite di sprimà troppu preoccupazione per a balbuzia, chì pò in realtà peghju, fendu u zitellu più autocusciente.
  • Evite situazioni suciali stressanti quandu hè pussibule.
  • Ascoltate cun pazienza u zitellu, fate cuntattu visuale, ùn interrompe micca, è mustrate amore è accettazione. Evite finisce e frase per elli.
  • Riservate u tempu per parlà.
  • Parlate apertamente di balbuziu quandu u zitellu a vi porta. Fateli sapè chì capite a so frustrazione.
  • Parlate cù u logopedista nantu à quandu curregge delicatamente a balbuzia.

Assicurà a medicina ùn hè statu dimustratu d'aiutu per a balbuzia.

Ùn hè micca chjaru se i dispositivi elettronichi aiutanu cù a balbuzia.

I gruppi di autoaiutu sò spessu utili sia per u zitellu sia per a famiglia.

L'organizazioni seguenti sò boni risorse per l'infurmazioni nantu à a balbuzie è u so trattamentu:

  • Istitutu Americanu per Stuttering - stutteringtreatment.org
  • AMICI: L'Associu Naziunale di i Ghjovani Chì Stutter - www.friendswhostutter.org
  • A Fundazione Stuttering - www.stutteringhelp.org
  • L'Associu Naziunale di Stuttering (NSA) - westutter.org

In a maiò parte di i zitelli chì balbuttanu, a fase passa è u parlatu torna à a normalità in 3 o 4 anni. Stuttering hè più probabile di durà finu à l'adultu se:

  • Cuntinueghja per più di 1 annu
  • U zitellu balbetta dopu à 6 anni
  • U zitellu hà prublemi di parlà o di lingua

E pussibuli cumplicazioni di a balbuzia includenu prublemi suciali causati da a paura di burlà, chì ponu fà un zitellu evità di parlà interamente.

Cuntattate u vostru fornitore se:

  • Stuttering interferisce cù u travagliu sculare di u to figliolu o u sviluppu emotivu.
  • U zitellu pare ansiusu o imbarazzatu di parlà.
  • I sintomi duranu più di 3 à 6 mesi.

Ùn ci hè manera cunnisciuta per impedisce a balbuzia. Pò esse riduttu parlendu pianu è gestendu cundizioni stressanti.

Zitelli è balbuttante; Disfluenza di u discorsu; Balbuttendu; Disordine di fluenza di l'iniziu di a zitiddina; Cluttering; Concomitanti fisichi

Istitutu Naziunale per a Sordità è Altri Disordini di Cumunicazione. Scheda informativa NIDCD: balbuziu. www.nidcd.nih.gov/health/stuttering. Actualizatu u 6 di marzu di u 2017. Accessu à u 30 di ghjennaghju di u 2020.

Simms MD. Sviluppu di u linguaghju è disordini di cumunicazione. In: Kliegman RM, St. Geme JW, Blum NJ, Shah SS, Tasker RC, Wilson KM, eds. Manuale di Nelson di Pediatria. 21a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2020: chap 52.

Trauner DA, Nass RD. Disturbi di u linguaghju di u sviluppu. In: Swaiman KF, Ashwal S, Ferriero DM, et al, eds. Neurologia Pediatrica di Swaiman. 6a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2017: chap 53.

Ultimi Posti

Yogurt: chì hè, vantaghji principali è cumu preparà

Yogurt: chì hè, vantaghji principali è cumu preparà

U Yogurt hè un derivatu di latti preparatu per mezu di un pruce u di fermentazione di u latte, in u quale i batteri ò ri pun evuli di a fermentazione di u latto iu, chì hè u zucche...
Multivitaminicu: chì hè è quandu hè indicatu

Multivitaminicu: chì hè è quandu hè indicatu

U Polivitaminicu hè un upplementu alimentariu cumpo tu di parechje vitamine è chì hà per copu di evità a mancanza di vitamine chì ùn ponu micca e e ottenute per mezu...