Autore: Marcus Baldwin
Data Di Creazione: 22 Ghjugnu 2021
Aghjurnamentu Di Data: 14 Maghju 2024
Anonim
Disreflexia autonómica
Video: Disreflexia autonómica

A dysreflexia autonomica hè una reazione anormale, eccessiva di u sistema nervosu involuntariu (autonomu) à a stimolazione. Questa reazione pò cumprende:

  • Cambiamentu di a frequenza cardiaca
  • Sudazione eccessiva
  • Pressione sanguigna alta
  • Spasmi musculari
  • Cambiamenti di culore di a pelle (palidez, rossu, culore di pelle blu-grisgiu)

A causa più cumuna di dysreflexia autonomica (AD) hè a lesione di a medula spinale. U sistema nervosu di e persone cun AD risponde eccessivamente à i tipi di stimolazione chì ùn disturbanu micca e persone sane.

Altre cause includenu:

  • Sindrome di Guillain-Barré (disordine in cui u sistema immunitariu di u corpu attacca per sbagliu una parte di u sistema nervosu)
  • Effetti secundarii di certi medicinali
  • Traumu severu di a testa è altre ferite cerebrali
  • Emorragia subaracnoidea (una forma di sanguinamentu cerebrale)
  • Usu di droghe stimulanti illegali cum'è cocaina è anfetamine

I sintomi ponu includere unu di i seguenti:

  • Ansietà o preoccupazione
  • Prublemi di vejiga o intestinali
  • Visione sfocata, pupulari allargati (dilatati)
  • Sturdità, vertigini, o svenimentu
  • Frebba
  • Coca di pelle d'oca, rossa (rossa) sopra u livellu di a ferita di a medula spinale
  • Sudazione pisante
  • Pressione sanguigna alta
  • Pulsazione irregulare, pulse lentu o veloce
  • Spasmi musculari, in particulare in a mascella
  • Congestione nasale
  • Cefalea palpitante

A volte ùn ci sò sintomi, ancu cù un risicu periculosu di a pressione sanguigna.


U sanitariu farà un sistema nervosu cumpletu è un esame medicu. Informate u fornitore di tutti i medicinali chì pigliate avà è chì avete pigliatu in u passatu. Questu aiuta à determinà quali testi avete bisognu.

E prove ponu include:

  • Prove di sangue è urina
  • Scan CT o MRI
  • ECG (misura di l'attività elettrica di u core)
  • A puntura lumbar
  • Prove di tavola inclinabile (test di pressione sanguigna cume cambia a posizione di u corpu)
  • Prutezzione tossicologica (testi per qualsiasi droga, cumprese medicinali, in u sangue)
  • Raggi X.

Altre cundizioni spartenu parechji sintomi cun AD, ma anu una causa diversa. Cusì l'esame è a prova aiutanu u fornitore à scartà queste altre condizioni, cumprese:

  • Sindrome Carcinoide (tumori di l'intestinu tenue, colon, appendice è tubi bronchiali in i pulmoni)
  • Sindrome neurolepticu malignu (una cundizione causata da alcuni medicinali chì porta à rigidità musculare, febbre alta è sonnolenza)
  • Feocromocitoma (tumore di a glàndula surrenale)
  • Sindrome di serotonina (reazione à a droga chì face chì u corpu abbia troppu serotonina, una sostanza chimica prodotta da e cellule nervose)
  • Tempesta di tiroide (cundizione chì mette in periculu a vita da una tiroide iperattiva)

L'AD hè periculosa per a vita, dunque hè impurtante truvà è trattà rapidamente u prublema.


Una persona cun sintomi di AD deve:

  • Posa si è alza u capu
  • Cacciate u vestitu strettu

U trattamentu propiu dipende da a causa. Se i medicinali o droghe illegali causanu i sintomi, queste droghe devenu esse fermate. Ogni malattia deve esse trattata. Per esempiu, u fornitore verificerà per un cateteru urinariu bluccatu è segni di stinzia.

Se un rallentamentu di a frequenza cardiaca causa AD, droghe chjamate anticolinergichi (cume l'atropina) ponu esse aduprate.

A pressione sanguigna assai alta deve esse trattata rapidamente ma cun prudenza, perchè a pressione sanguigna pò calà di colpu.

Un pacemaker pò esse necessariu per un ritmu cardiacu instabile.

L'Outlook dipende da a causa.

E persone cun AD per via di una medicina di solitu si recuperanu quandu sta medicina hè fermata. Quandu l'AD hè causata da altri fattori, a recuperazione dipende da quantu a malattia pò esse trattata.

Cumplicazioni ponu accade per l'effetti secundarii di i medicini usati per trattà a cundizione. A pressione sanguigna severa à longu andà pò causà attacchi, sanguinamentu in l'ochji, ictus o morte.


Chjamate subitu u vostru fornitore se avete sintomi di AD.

Per prevene l'AD, ùn pigliate micca medicinali chì causanu sta cundizione o a peghju.

In i persone cù ferita di a medula spinali, i seguenti ponu ancu aiutà à prevene AD:

  • Ùn lasciate micca a vescica diventà troppu piena
  • U dulore deve esse cuntrullatu
  • Praticate una cura intestinale adatta per evità l'impattu di feci
  • Praticate una cura adatta di a pelle per evità lesioni è infezioni di a pelle
  • Impedisce l'infezioni di a vejiga

Iperreflexia autonomica; Lesione di a medula spinale - dysreflexia autonomica; SCI - dysreflexia autonomica

  • Sistema nervosu centrale è sistema nervosu perifericu

Cheshire WP. Disturbi autonomichi è a so gestione. In: Goldman L, Schafer AI, eds. Medicina Goldman-Cecil. 26a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2020: chap 390.

Cowan H. Dysreflexia autonomica in a ferita di a medula spinali. Nurs Times. 2015; 111 (44): 22-24. PMID: 26665385 pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26665385/.

McDonagh DL, Barden CB. Disreflexia autonomica. In: Fleisher LA, Rosenbaum SH, eds. Cumplicazioni in Anestesia. 3a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2018: cap. 131.

Cunsigliatu

: chì hè, chì pò causà è cumu evità lu

: chì hè, chì pò causà è cumu evità lu

U Enterobacter gergoviae, cunni ciutu ancu cum'è E. gergoviae o Pluralibacter gergoviae, hè un batteriu gram-negativu chì appartene à a famiglia di enterobatterie è ch...
Cumu si face u trattamentu di a scarlatina

Cumu si face u trattamentu di a scarlatina

A forma principale di trattamentu per a carlatina in i zitelli hè cu tituita da una ola do i di iniezione di Penicillina, ma a o pen ione orale ( ciroppu) pò ancu e e aduprata per 10 ghjorni...