Autore: Virginia Floyd
Data Di Creazione: 7 Aostu 2021
Aghjurnamentu Di Data: 12 Maghju 2025
Anonim
Antiestreptolisina O (ASTO)
Video: Antiestreptolisina O (ASTO)

U titulu Antistreptolisina O (ASO) hè un test di sangue per misurà l'anticorpi contr'à a streptolisina O, una sustanza prodotta da i batteri di u gruppu A streptococcus. L'anticorpi sò proteine ​​chì u nostru corpu produce quandu rilevanu sostanze dannose, cume e batterie.

Un campione di sangue hè necessariu.

Ùn manghjate micca per 6 ore prima di u test.

Quandu l'agulla hè inserita per piglià u sangue, pudete sentite un dolore moderatu, o solu una puntura. Dopu à a prova, pudete avè qualchì palpitante in u situ.

Averete bisognu di u test se avete sintomi di una infezione precedente da u gruppu A streptococcus. Alcune malatie causate da sti batteri sò:

  • Endocardite batterica, un'infezzione di u rivestimentu internu di u vostru core
  • Un prublema di rene chjamatu glomerulonefrite
  • A frebba reumatica, chì pò influenzà u core, l'articuli o l'osse
  • Scarlatina
  • Strep gola

L'anticorpu ASO pò esse truvatu in settimane di sangue o mesi dopu chì l'infezzione strep sia andata.

Un risultatu negativu di a prova significa chì ùn avete micca infezioni strep. U vostru duttore di salute pò fà a prova di novu in 2 à 4 settimane. A volte, un test chì hè statu negativu a prima volta pò esse pusitivu (vale à dì chì trova anticorpi ASO) quandu hè fattu di novu.


I valori di valori nurmali ponu varià leggermente. Parlate cù u vostru fornitore nantu à u significatu di i risultati di i vostri test.

Un risultatu di test anormale o pusitivu significa chì avete avutu recentemente una infezione da streptococca, ancu sè ùn avete micca sintomi.

E vene è l'arterie varienu in dimensione da persona à persona, è da un latu di u corpu à l'altru. Per via di questu, pò esse più difficiule per ottene un campione di sangue da alcune persone di quellu chì hè da altri.

Altri risichi assuciati à avè u sangue prelevatu sò pochi, ma ponu include:

  • Sanguinamentu eccessivu induve l'aghju hè inseritu
  • Svenimentu o sintimentu stupitu
  • Hematoma (accumulo di sangue sottu a pelle)
  • Infezzione (un ligeru risicu ogni volta chì a pelle hè rotta)

Titulu ASO; ASLO

  • Analisi di sangue

Bryant AE, Stevens DL. Streptococcus pyogenes. In: Bennett JE, Dolin R, Blaser MJ, eds. Mandell, Douglas, è Principi è Pràtica di Bennett di Malatie Infettive. 9a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2020: chap 197.


Comeau D, Corey D. Reumatologia è prublemi musculoskeletali. In: Rakel RE, Rakel DP, eds. Manuale di Medicina di Famiglia. 9a ed. Filadelfia, PA: Elsevier Saunders; 2016: chap 32.

Nussenbaum B, Bradford CR. Faringite in adulti. In: Flint PW, Haughey BH, Lund VJ, et al, eds. Otorinolaringologia Cummings: Chirurgia di u Capu è di u Collu. 6a ed. Filadelfia, PA: Elsevier Saunders; 2015: chap 9.

Stevens DL, Bryant AE, Hagman MM. Infezioni streptococche non pneumococche è febbre reumatica. In: Goldman L, Schafer AI, eds. Medicina Goldman-Cecil. 26a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2020: chap 274.

Più Dettagli

Fangu di a Cistifellea: Cosa hè, Sintomi è Trattamentu

Fangu di a Cistifellea: Cosa hè, Sintomi è Trattamentu

A ci tifellea, cunni ciuta ancu cum'è ci tifellea o abbia in a ci tifellea, na ce quandu a ci tifellea ùn pò micca vuotà cumpletamente a bile in l'inte tinu è, dunque,...
Saxenda: chì ghjè, per chì ghjè è cumu aduprà

Saxenda: chì ghjè, per chì ghjè è cumu aduprà

axenda hè una medicina iniettabile aduprata per a perdita di pe u per e per one cun obe ità o ovrappe o, perchè aiuta à diminui ce l'appetitu è ​​à cuntrullà u ...