Autore: Joan Hall
Data Di Creazione: 27 Febbraiu 2021
Aghjurnamentu Di Data: 24 Ghjugnu 2024
Anonim
21 Incredibili Curiosità Sui Servizi Segreti Di Cui Non Avevi Idea
Video: 21 Incredibili Curiosità Sui Servizi Segreti Di Cui Non Avevi Idea

A biopsia di e vie aeree superiori hè una chirurgia per caccià un picculu pezzu di tissutu da u nasu, a bocca è a zona di a gola. U tessutu serà esaminatu sottu u microscopiu da un patologu.

U pruprietariu di a salute spruzzarà una medicina insensibile in bocca è in gola. Un tubu di metallo hè inseritu per tene a lingua fora di a strada.

Un'altra medicina insensibile scorre per u tubu in u fondu di a gola. Questu pò causà a tossu à u primu. Quandu a zona si sente spessa o gonfia, hè insensata.

U fornitore guarda a zona anormale, è elimina un picculu pezzu di tessutu. Hè mandatu à u laburatoriu per esaminà.

Ùn manghjate micca per 6 à 12 ore prima di u test.

Dìite à u vostru duttore se pigliate un diluente di sangue, cum'è aspirina, clopidogrel o warfarina, quandu pianificate a biopsia. Puderete bisognu di smette di piglià li per un pocu di tempu. Ùn smette mai di piglià alcunu medicamentu senza prima parlà cù u vostru fornitore.

Cum'è a zona hè intorpidita, pudete sentite chì ci sia fluidu chì corre in u fondu di a vostra gola. Puderete sente u bisognu di tossisce o imbavagliare. È pudete sente una pressione o un tiru lieve.


Quandu u numbness s'alluntana, a to gola pò senta graffiata per parechji ghjorni. Dopu à a prova, u riflessu di tosse torna in 1 à 2 ore. Allora pudete manghjà è beie nurmalmente.

Questa prova pò esse fatta se u vostru fornitore pensa chì ci hè un prublema cù e vostre vie aeree superiori. Pò esse ancu fattu cù una bronchoscopia.

I tessuti di e vie aeree superiori sò nurmali, senza crescita anormale.

I disordini o cundizioni chì ponu esse scuperti includenu:

  • Cisti o massi benigni (non cancerosi)
  • Cancer
  • Certi infezioni
  • Granulomi è infiammazione cunnessa (pò esse causata da a tuberculosi)
  • Disturbi autoimmuni, cum'è granulomatosi cù poliangiite
  • Vasculite necrotizante

I rischi per questa procedura includenu:

  • Sanguinamentu (qualchì sanguinamentu hè cumunu, un sanguinamentu intensu ùn hè micca)
  • Difficultà di respirazione
  • Mal di gola

Ci hè un risicu di soffocamentu se inghjuttite acqua o manghjà prima chì l'inghjurdimentu spenti.

Biopsia - via aeree superiore


  • Test di e vie aeree superiori
  • Bronchoscopia
  • Anatomia di a gola

Frew AJ, Doffman SR, Hurt K, Buxton-Thomas R. Malatia respiratoria. In: Kumar P, Clark M, eds. Kumar è Clark's Medicine Clinica. 9a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2017: chap 24.

Mason JC. Malatie reumatiche è u sistema cardiovascular. In: Zipes DP, Libby P, Bonow RO, Mann DL, Tomaselli GF, Braunwald E, eds. Malattia Cardiaca di Braunwald: Un Manuale di Medicina Cardiovascolare. XI ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2019: chap 94.

Yung RC, Flint PW. Endoscopia tracheobronchiale. In: Flint PW, Haughey BH, Lund V, et al, eds. Otorinolaringologia Cummings: Chirurgia di u Capu è di u Collu. 6a ed. Filadelfia, PA: Elsevier Saunders; 2015: chap 72.


Interessante Nantu À U Situ

Cura di ferita chirurgica - chjusu

Cura di ferita chirurgica - chjusu

Un inci ione hè un tagliu attraver u a pelle fattu durante a chirurgia. Hè ancu chjamata "ferita chirurgica". Alcune inci ioni ò chjuche. Altri ò a ai longhi. A dimen ion...
Efavirenz

Efavirenz

Efavirenz hè adupratu cù altri medicamenti per trattà l'infezione da u viru di l'immunodeficienza umana (HIV). Efavirenz hè in una cla a di medicazione chjamati inibitori n...