Autore: Gregory Harris
Data Di Creazione: 12 Aprile 2021
Aghjurnamentu Di Data: 25 Sittembre 2024
Anonim
How to Read CT Sinus Scans - A Layperson’s Guide
Video: How to Read CT Sinus Scans - A Layperson’s Guide

Una scansione à risonanza magnetica (MRI) di i seni crea immagini dettagliate di i spazii pieni d'aria in u craniu.

Sti spazii sò chjamati sinus. A prova ùn hè micca invasiva.

A MRI utilizza magneti putenti è onde di radio invece di radiazioni. I segnali da u campu magneticu saltanu da u vostru corpu è sò inviati à un urdinatore. Quì, sò trasformati in immagini. Diversi tippi di tessuti rimandanu diversi segnali.

L'imaghjini MRI singuli sò chjamati fette. L'imaghjini ponu esse almacenati in un urdinatore o stampati in film. Un esame produce decine o à volte centinaie di immagini.

Vi pò esse dumandatu di portà un vestitu d'ospedale o vestiti senza schietti metallici o cerniere (cume pantaloni di sudore è una maglietta). Certi tipi di metalli ponu causà immagini sfocate.

Puderete nantu à una tavula stretta, chì scorri in un scanner in forma di tunnel.

I picculi dispositivi, chjamati coils, sò posti intornu à a testa. Questi dispositivi aiutanu à migliorà a qualità di e immagini.

Alcuni esami richiedenu una tintura speciale (cuntrastu). U tintu hè di solitu datu prima di u test attraversu una vena (IV) in a manu o l'avambracciu. U tintu aiuta u radiologu à vede certe zone più chjaramente.


Durante a MRI, a persona chì gestisce a macchina vi guarderà da un'altra stanza. U test dura u più spessu 30 minuti, ma pò piglià più tempu.

Prima di a prova, dite à u radiologu sè avete prublemi di rene. Questu pò influenzà se pudete avè u cuntrastu IV.

Sì avete paura di spazii ristretti (anu claustrofobia), dite à u vostru duttore di salute prima di l'esame. Pudete esse datu un medicamentu per aiutà vi sentite sonnolente è menu ansiosu. U vostru fornitore pò ancu raccomandà una MRI "aperta", in cui a macchina ùn hè micca cusì vicina à u corpu.

I forti campi magnetichi creati durante una MRI ponu interferisce cù pacemaker è altri impianti. E persone cù a maggior parte di pacemaker cardiaci ùn ponu micca avè una MRI è ùn devenu micca entrà in una zona MRI. Alcuni pacemaker più recenti sò fatti chì sò sicuri cù MRI. Duvete cunfirmà cù u vostru fornitore se u vostru pacemaker hè sicuru in una risonanza magnetica.

Ùn pudete micca esse capace di avè una risonanza magnetica se avete unu di i seguenti oggetti metallici in u vostru corpu:

  • Clips d'aneurismu cerebrale
  • Certi tippi di valvule cardiache artificiali
  • Defibrillatore di u core o pacemaker
  • Impianti di l'arechja interna (cocleare)
  • Articuli artificiali messi di recente
  • Certi tipi di stent vascular
  • Pompi per u dolore

Dìite à u vostru fornitore se avete unu di sti dispositivi quandu pianificate u test, cusì u tippu esattu di metallo pò esse determinatu.


Prima di una risonanza magnetica, i travagliadori in lamiera o e persone chì anu pussutu esse esposte à picculi frammenti di metallu devenu riceve una radiografia di u craniu. Questu hè per verificà u metallu in l'ochji.

Perchè a MRI cuntene un magnetu, l'uggetti chì cuntenenu metallu cume penne, coltelli da tasca è occhiali ponu vulà attraversu a stanza. Questu pò esse periculosu, allora ùn sò micca permessi in l'area di u scanner.

Altri oggetti metallichi ùn sò ancu permessi in a stanza:

  • Articuli cum'è gioielli, orologi, carte di creditu è ​​apparecchi acustici ponu esse danneggiati.
  • Pins, forchette, cerniere metalliche, è articuli metallichi simili ponu distorsione l'imaghjini.
  • U travagliu dentale amovibile deve esse fattu subitu prima di a scansione.

Un esame MRI ùn causa micca dolore. Alcune persone ponu diventà ansiose in u scanner. Sì avete prublemi chjinati fermi o site assai nervosu, pudete esse datu una medicina per aiutà à sente calmu (sedativu). Troppu muvimentu pò sfocà e immagini MRI è causà errori.

U tavulu pò esse duru o fretu. Pudete dumandà una manta o cuscinu. A macchina produce forti rumori di battiti è ronzii quandu hè accesa. Pudete mette tappi per l'arechja per aiutà à riduce u rumu.


Un interfonu in a stanza vi permette di parlà à a persona chì opera u scanner in ogni mumentu. Alcuni scanner MRI anu televisori è cuffie speciali per aiutà u tempu à passà.

Ùn ci hè tempu di ripresa, a menu chì ùn abbiate bisognu di sedazione. Dopu una scansione MRI, pudete tornà indietro a vostra dieta normale, attività è medicinali.

Questa prova furnisce immagini dettagliate di i seni. U vostru fornitore pò ordinà stu test se avete:

  • Drenaggio nasale anormale
  • Una ricerca anormale nantu à una radiografia o endoscopia nasale
  • Difettu di nascita di i sinus
  • Perdita di l'olfattu
  • Bloccu di e vie aeree nasali chì ùn migliurà micca cù u trattamentu
  • Nasi sanguinosi ripetuti (epistaxis)
  • Segni di ferita à a zona sinusale
  • Mal di testa senza spiegazione
  • Dolore sinusale senza spiegazione chì ùn migliurà micca cù u trattamentu

U vostru fornitore pò ancu urdinà stu test per:

  • Determinate se i polipi nasali si sò sparsi oltre l'area di u nasu
  • Valuta un'infezzione o un ascessu
  • Identificà una massa o tumore, cumpresu u cancer
  • Pianu cirurgia sinusale o seguitate u vostru prugressu dopu a cirurgia

I risultati sò cunsiderati normali se l'organi è e strutture esaminate sò normali in apparizione.

Diversi tipi di tessuti rimandanu diversi segnali MRI. U tissutu sano rimandarà un signale appena sfarente di u tissutu cancerosu.

I risultati anormali ponu esse da:

  • Cancer o tumore
  • Infezzione in l'osse di i sinus (osteomielite)
  • Infezzione di i tessuti chì circundanu l'ochju (cellulite orbitale)
  • Polipi nasali
  • Sinusitis - aguda
  • Sinusitis - crònica

Parlate cù u vostru fornitore se avete dumande è preoccupazioni.

A MRI ùn usa micca radiazioni ionizzanti. Ùn sò stati segnalati effetti collaterali da MRI. U tippu u più cumunu di cuntrastu (tintura) adupratu hè u gadoliniu. Hè assai sicuru. Raramente si producenu reazzioni allergiche à sta tintura. A persona chì gestisce a macchina monitorerà a frequenza cardiaca è a respirazione.

Assai raramente, e persone cun insufficienza renale o malattia renale cronica ponu sviluppà una reazione seria à u cuntrastu (tintura). Sì avete prublemi di rene, hè impurtante dì à u tecnologu MRI è u vostru fornitore prima di uttene questu tintu.

A MRI ùn hè di solitu micca raccomandata per situazioni di traumu acutu, perchè l'attrezzatura di trazione è di supportu di vita ùn pò micca entrà in modu sicuru in a zona di u scanner è l'esame pò piglià un pocu di tempu.

E persone sò state danneggiate in macchine MRI quandu ùn anu micca cacciatu oggetti metallici da i so panni o quandu oggetti metallici sò stati lasciati in stanza da altri.

E prove chì ponu esse fatte invece di una sinus MRI includenu:

  • CT scan di i sinus
  • Radiografia di i sinus

Un CT scan pò esse preferitu in casi d'urgenza, postu chì hè più veloce è spessu dispunibule in a sala d'urgenza.

Nota: A MRI ùn hè micca efficace quant'è CT in a definizione di l'anatomia di i seni, è dunque ùn hè tipicamente aduprata per suspettata sinusite acuta.

MRI di i sinus; Imaghjini di risonanza magnetica - sinus; MRI sinusale maxillare

Chernecky CC, Berger BJ. Imaging per risonanza magnetica (MRI) - diagnosticu. In: Chernecky CC, Berger BJ, eds. Prove di Laboratoriu è Prucedure Diagnostiche. 6a ed. St Louis, MO: Elsevier Saunders; 2013: 754-757.

O'Handley JG, Tobin EJ, Shah AR. Otorinolaringulugia. In: Rakel RE, Rakel DP, eds. Manuale di Medicina di Famiglia. 9a ed. Filadelfia, PA: Elsevier Saunders; 2016: chap 18.

Totonchi A, Armijo B, Guyuron B. Problemi di e vie aeree è u nasu deviatu. In: Rubin JP, Neligan PC, eds. Chirurgia Plastica: Volume 2: Chirurgia Estetica. 4a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2018: chap 18.

Wymer DTG, Wymer DC. Imaging. In: Feehally J, Floege J, Tonelli M, Johnson RJ, eds. Nefrologia clinica cumpleta. 6a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2019: chap 5.

A Nostra Recomandazione

Test di Amilasi

Test di Amilasi

Un te t di amila i mi ura a quantità di amila i in u angue o in l'urina. L'amila i hè un enzima, o proteina peciale, chì vi aiuta à digeri ce l'alimentu. A maiò pa...
Insulina è siringhe - conservazione è sicurezza

Insulina è siringhe - conservazione è sicurezza

e utilizate a terapia in ulinica, avete bi ognu di apè cumu almacenà l'in ulina in modu chì mantene a o putenza (ùn mette di travaglià). Eliminà e iringhe in modu ic...