CT angiografia - testa è collu

CT angiografia (CTA) combina un CT scan cù l'iniezione di tintura. CT significa tomografia computerizzata. Sta tecnica hè capace di creà ritratti di i vini sanguini in a testa è in u collu.
Vi sarà dumandatu di stà nantu à un tavulinu strettu chì scorri in u centru di u scanner CT.
Mentre era in u scanner, u raghju di raggi X di a macchina gira intornu à voi.
Un urdinatore crea parechje immagini separate di a zona di u corpu, chjamate fette. Queste immagini ponu esse conservate, visualizate nantu à un monitor, o stampate nantu à u film. I mudelli tridimensionali di a zona di a testa è di u collu ponu esse creati accatastendu e fette inseme.
Duvete esse sempre durante l'esame, perchè u muvimentu causa immagini sfocate. Vi pò esse dettu di trattene u vostru fiatu per brevi periodi di tempu.
E scansioni cumplette piglianu di solitu pochi secondi. I più recenti scanners ponu imaghjà u vostru corpu sanu, testa à pedi, in menu di 30 secondi.
Certi esami necessitanu una tintura speciale, chjamata cuntrastu, per esse trasmessa in u corpu prima di l'iniziu di a prova. U cuntrastu aiuta à certe zone à presentassi megliu nantu à i raggi X.
- U cuntrastu pò esse datu attraversu una vena (IV) in a manu o l'avambracciu. Se u cuntrastu hè adupratu, vi pò ancu esse dumandatu di ùn manghjà nè beie nunda per 4 à 6 ore prima di u test.
- Fate sapè à u vostru duttore di salute se avete mai avutu una reazione à u cuntrastu. Puderete bisognu di piglià medicinali prima di u test per riceve in modu sicuru.
- Prima di riceve u cuntrastu, dite à u vostru duttore se pigliate a medicina di u diabete metformina (Glucophage). Puderete bisognu di piglià precauzioni in più.
U cuntrastu pò aggravà i prublemi di funzione renale in e persone cù reni mal funzionanti. Parlate cù u vostru duttore se avete una storia di prublemi renali.
Troppu pesu pò dannà u scanner. Se pesate più di 300 liri (135 chilogrammi), parlate cù u vostru fornitore nantu à u limitu di pesu prima di u test.
Vi sarà dumandatu di caccià i ghjuvelli è di purtà un vestitu d'ospedale durante u studiu.
Alcune persone ponu avè u disagiu di stà nantu à u tavulinu duru.
Se avete cuntrastu attraversu una vena, pudete avè un:
- Pocu sensazione di brusgiu
- Gustu metallicu in bocca
- Flussu caldu di u vostru corpu
Questu hè normale è di solitu si ne và in pochi secondi.
CTA di u capu pò esse fattu per circà a causa di:
- Cambiamenti di pensamentu o di cumpurtamentu
- Difficultà à prununcia e parolle
- Vertigini o vertigini
- Doppia visione o perdita di visione
- Svenimentu
- Cefalea, quandu avete certi altri segni o sintomi
- A perdita di l'audizione (in alcune persone)
- Numbness o tingling, u più spessu nantu à a faccia o u scalp
- Prublemi di ingullimentu
- Corsu
- Attaccu ischemicu transitoriu (TIA)
- Debbulezza in una parte di u vostru corpu
CTA di u collu pò ancu esse fattu:
- Dopu un traumu à u collu per circà danni à i vini sanguini
- Per a pianificazione prima di a cirugia di l'arteria carotida
- Per a pianificazione per a chirurgia di tumore cerebrale
- Per suspettatu di vasculite (infiammazione di i muri di i vini sanguini)
- Per i sospetti vasculari di sangue anormali in u cervellu
I risultati sò cunsiderati normali se ùn si vedenu prublemi.
I risultati anormali ponu esse da:
- Vasi sanguigni anormali (malformazione arteriovenosa).
- Sanguinamentu in u cervellu (per esempiu, ematoma subdurale o una zona di sangu).
- Tumore cerebrale o altra crescita (massa).
- Corsu.
- Arterie carotidi strette o bloccate. (L'arterie carotidi furniscenu u fornimentu di sangue principale à u vostru cervellu. Sò situate à ogni latu di u to collu.)
- Arteria vertebrale stretta o bluccata in u collu. (L'arterie vertebrali furniscenu u flussu di sangue à u fondu di u cervellu.)
- Una lacrima in u muru di una arteria (dissezione).
- Una zona debule in u muru di un vascellu sanguinu chì face chì u vasciu sanguinariu si spulchi o si spinga fora (aneurisma).
I risichi per CT scan includenu:
- Esse espostu à a radiazione
- Reazione allergica à u tintu di cuntrastu
- Dannu à i reni da a tintura
E CT utilizanu più radiazioni cà i raggi X regulari. Avè parechje radiografie o scansioni CT cù u tempu pò aumentà u risicu di u cancheru. Tuttavia, u risicu di qualsiasi scansione hè chjucu. Tu è u vostru fornitore duverete ponderà stu risicu contr'à i benefici di uttene un diagnosticu currettu per un prublema medicu. A maiò parte di i scanner moderni utilizanu tecniche per aduprà menu radiazioni.
Alcune persone anu allergie à u tintu di cuntrastu. Fate sapè à u vostru fornitore se avete mai avutu una reazione allergica à u tintu di cuntrastu iniettatu.
- U tippu u più cumunu di cuntrastu datu in una vena cuntene iodu. Sì avete una allergie à u iodu, pudete avè nausea o vomitu, starnuti, pruriti o urticaria se avete stu tipu di cuntrastu.
- Sì bisogna assolutamente esse datu un cuntrastu simile, u vostru fornitore vi pò dà antihistaminici (cume Benadryl) o steroidi prima di u test.
- I reni aiutanu à caccià u iodu da u corpu. E persone cù malattie renali o diabete ponu avè bisognu di riceve fluidi in più dopu a prova per aiutà à scorrà u iodu fora di u corpu.
Raramente, a tintura pò causà una risposta allergica periculosa per a vita chjamata anafilassi. Dì immediatamente à l'operatore di u scanner se avete qualchì problema per respirà durante a prova. I scanners sò ghjunti cù un interfonu è altoparlanti, cusì l'operatore vi pò sente sempre.
Una CT scan pò riduce o evità a necessità di procedure invasive per diagnosticà i prublemi in u cranu. Questu hè unu di i modi più sicuri per studià a testa è u collu.
Altri testi chì ponu esse fatti invece di CT scan di a testa includenu:
- MRI di a testa
- Scansione tomografica à emissione di pusitroni (PET) di a testa
Angiografia di tomografia computerizata - cervellu; CTA - craniu; CTA - craniale; TIA-CTA capu; Corsa-CTA testa; Angiografia di tomografia computerizata - collu; CTA - collu; Arteria vertebrale - CTA; Stenosi di l'arteria carotida - CTA; Vertebrobasilar - CTA; Ischemia di circulazione posteriore - CTA; TIA - collu CTA; Corsa - collu CTA
Barras CD, Bhattacharya JJ. Situu attuale di l'imaghjini di u cervellu è e caratteristiche anatomiche. In: Adam A, Dixon AK, Gillard JH, Schaefer-Prokop CM, eds. Radiologia Diagnostica di Grainger & Allison: Un Manuale di Stampa di Imaging Medicu. 7a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2021: cap. 53.
Wippold FJ, Orlowski HLP. Neuroradiologia: u sustitutu di a neuropatologia lorda. In: Perry A, Brat DJ, eds. Neuropatologia Chirurgica Pratica: Un Approcciu Diagnosticu. 2a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2018: chap 4.