Quandu l'Aterosclerosi Cumencia?

Cuntenutu
- Chì a causa?
- Chì sò i risichi?
- Cumu si face a prova?
- Si pò trattà?
- Chì cambiamenti di stile di vita ponu aiutà?
- Eserciziu
- Dieta
Cosa hè l'aterosclerosi?
A maiò parte di a ghjente ùn sperimenta micca e cumplicazioni periculose per a vita di avè aterosclerosi - indurimentu di e arterie - finu à chì ghjunghjenu à l'età media. Tuttavia, e fasi iniziali ponu inizià durante a zitiddina.
A malatia tende à esse prugressiva è s'aggrava cù u tempu. Cù u tempu, a placca, chì hè fatta di cellule grasse (colesterolu), calciu è altri prudutti di rifiutu, si accumula in una arteria maiò. L'arteria diventa di più in più stretta, ciò chì significa chì u sangue hè incapace d'andà in e zone ch'ellu ci vole à ghjunghje.
Ci hè ancu un risicu più altu chì, se un coagulu di sangue si rompe da un'altra zona di u corpu, si puderebbe appiccicà in l'arteria stretta è taglià cumpletamente l'offerta di sangue, causendu un infartu o un colpu.
Chì a causa?
L'ateroesclerosi hè una cundizione cumplessa, generalmente iniziendu à l'iniziu di a vita è avanzendu à misura chì a ghjente invechja. anu trovu chì i zitelli da 10 à 14 anni ponu mustrà i primi stadii di l'aterosclerosi.
Per alcune persone, a malattia avanza rapidamente in i so 20s è 30s, mentre chì altri ùn anu micca prublemi finu à i so 50s o 60s.
I circadori ùn sò micca sicuri sicuri cumu o perchè principia. Si crede chì a placca cumencia à accumule in l'arterie dopu chì u rivestimentu sia dannighjatu. I cuntributori più cumuni à stu dannu sò u colesterolu altu, a pressione sanguigna alta è fumà sigarette.
Chì sò i risichi?
E vostre arterie portanu sangue ossigenatu in organi vitali cum'è u vostru core, u cervellu è i reni. Se u percorsu diventa bluccatu, queste parti di u vostru corpu ùn ponu micca funziunà cumu si suppone. Cumu u vostru corpu hè influenzatu dipende da quale arterie sò bloccate.
Queste sò e malatie relative à l'aterosclerosi:
- Malatie cardiache. Quandu a placca si accumula in e vostre arterie coronarie (i grandi navi chì portanu u sangue in u vostru core), site un risicu aumentatu per un infartu.
- Malatia di l'arteria carotida. Quandu a placca si accumula in i grandi navi da ogni latu di u collu (arterie carotidi) chì portanu u sangue in u cervellu, avete un risicu più altu di avè un colpu.
- Malatie di l'arteria periferica. Quandu a placca si accumula in e grande arterie chì portanu u sangue à i vostri bracci è gambe, pò causà dolore è intorpidimentu è pò purtà à infezioni gravi.
- Malatia renale. Quandu a placca si accumula in e grande arterie chì portanu u sangue à i vostri reni, i vostri reni ùn ponu micca funzionà currettamente. Quandu ùn funzionanu micca bè, ùn ponu micca caccià i rifiuti da u vostru corpu, purtendu à gravi complicazioni.
Cumu si face a prova?
Sì avete sintomi, cum'è un pulse debule vicinu à una arteria maiò, pressione sanguigna più bassa vicinu à un bracciu o una gamba, o segni di un aneurisma, u vostru duttore li pò nutà durante un esame fisicu regulare. I risultati di un test di sangue ponu dì à u duttore se avete u colesterolu altu.
Altri testi più implicati includenu:
- Prove di imaging. Una ecografia, tomografia computerizata (CT), o angiografia à risonanza magnetica (MRA) permettenu à i duttori di vede l'internu di l'arterie è di dì quantu sò severi i blocchi.
- Indice caviglia-brachiale. A pressione sanguigna in e vostre caviglie hè paragunata cù u vostru bracciu. Se ci hè una differenza insolita, pò indicà a malattia di l'arteria periferica.
- Test di stress. I duttori ponu monitorà u vostru core è a respirazione mentre impegnate in attività fisica, cume cavalcà nantu à una bicicletta ferma o camminà vivamente nantu à un tapis roulant. Postu chì l'eserciziu face u vostru core travaglià più duru, pò aiutà i duttori à scopre un prublema.
Si pò trattà?
Se l'aterosclerosi hà avanzatu al di là di ciò chì i cambiamenti di stile di vita ponu riduce, ci sò medicazione è trattamenti chirurgichi dispunibili. Queste sò destinate à prevene chì a malattia aggravi è per aumentà u vostru cunfortu, in particulare se avete un dolore di pettu o di gambe cum'è sintomu.
I medicazione includenu tipicamente droghe per trattà a pressione alta è u colesterolu altu. Alcuni esempi sò:
- statins
- beta-bluccatori
- inhibitori di l'enzima di cunversione di l'angiotensina (ACE)
- antiplatelets
- imblocatori di canali di calciu
A chirurgia hè cunsiderata un trattamentu più aggressivu è si face se u bloccu hè periculosu per a vita. Un chirurgu pò entra è caccià a placca da un'arteria o redirige u flussu di sangue intornu à l'arteria bluccata.
Chì cambiamenti di stile di vita ponu aiutà?
Cambiamenti dietetichi sani, smettendu di fumà, è esercitassi ponu esse armi putenti contr'à l'alta pressione sanguigna è u colesterolu altu, dui cuntributori principali à l'aterosclerosi.
Eserciziu
L'attività fisica aiuta à perde u pesu, mantene una pressione sanguigna normale, è aumenta i vostri livelli di "colesterolu bonu" (HDL). Scopu per 30 à 60 minuti à ghjornu di cardio moderatu.
Dieta
- Mantene un pesu sanu manghjendu più fibra. Pudete uttene questu scopu, in parte, rimpiazzendu i pani bianchi è e paste cù alimenti fatti di granu integrale.
- Manghjate assai frutti è ligumi è ancu di grassi sani. L’oliu d’aliva, l’avucatu è i noci anu tutti grassi chì ùn alzeranu micca u vostru «colesterolu gattivu» (LDL).
- Limite a vostra ingesta di colesterolu riducendu a quantità di alimenti alti in colesterolu chì manghjate, cum'è u furmagliu, u latte interu è l'ova. Evite ancu i grassi trans è limite i grassi saturati (per u più trovu in l'alimenti trasfurmati), chì tramindui causanu à u vostru corpu a produzzione di più colesterolu.
- Limite a vostra ingesta di sodiu, postu chì questu contribuisce à a pressione sanguigna alta.
- Limite u vostru ingesta di alcolu. Bere alcolu regolarmente pò alzà a pressione sanguigna è cuntribuisce à l'aumento di pesu (l'alcol hè riccu in calorie).
Queste abitudini sò megliu per cumincià prestu in a vita, ma sò benefiziali ùn importa quanti anni avete.