Autore: Randy Alexander
Data Di Creazione: 27 Aprile 2021
Aghjurnamentu Di Data: 23 Sittembre 2024
Anonim
Pudete Morre Di Cancer Cervicale? 15 Cose da sapè nantu à u diagnosticu è a prevenzione - Salute
Pudete Morre Di Cancer Cervicale? 15 Cose da sapè nantu à u diagnosticu è a prevenzione - Salute

Cuntenutu

Hè pussibule?

Succede menu spessu ch'è prima, ma iè, hè pussibule di more da u cancheru di u collu di l'utru.

A Società Americana di Cancer (ACS) stima chì circa 4.250 persone in i Stati Uniti moriranu da u cancheru di u collu di u collu in u 2019.

U mutivu principale chì oghje menu persone morenu di cancheru di u collu di l'utru hè aumentatu l'usu di u test Pap.

U cancheru cervicale hè più cumunu in e zone menu sviluppate di u mondu. In u mondu, circa hè mortu da u cancheru di u collu di l'utru in 2018.

U cancheru cervicale hè curabile, soprattuttu quandu hè trattatu in una prima fase.

U stadiu di a diagnosi importa?

Iè. In generale parlendu, u primu cancru hè diagnosticatu, megliu u risultatu. U cancheru di u cervicu tende à cresce lentamente.

Un test Pap pò rilevà cellule anormali nantu à u cervice prima ch'elli diventanu cancerosi. Questu hè cunnisciutu cum'è carcinoma in situ o stadiu 0 cancru di cervice.


A rimozione di queste cellule pò aiutà à prevene u sviluppu di u cancheru in primu locu.

E tappe generali per u cancheru cervicale sò:

  • Tappa 1: E cellule di u cancheru sò presenti nantu à u collu di u cervice è ponu esse sparse in l'utru.
  • Tappa 2: U cancheru si hè spartu fora di u collu di l'utru è di l'utru. Ùn hè ghjuntu à i muri di u pelvis o di a parte bassa di u vaginu.
  • Tappa 3: U cancheru hà righjuntu a parte bassa di a vagina, u muru pelvicu, o affetta i reni.
  • Tappa 4: U cancheru si hè spartu al di là di u pelvis finu à u rivestimentu di a vejiga, u rettu, o à organi è osse distanti.

I tassi di sopravvivenza parenti di 5 anni basati annantu à e persone diagnosticate di u cancheru di u cervicu da u 2009 à u 2015 sò:

  • Localizatu (cunfinatu à u collu di l'utru è l'utru): 91,8 per centu
  • Regiunale (sparghje al di là di u collu di l'utru è di l'utru à i siti vicini): 56,3 per centu
  • Luntanu (spargugliatu oltre a pelvis): 16,9 per centu
  • Inconnu: 49 per centu

Si tratta di tassi di sopravvivenza generali basati annantu à i dati di l'anni 2009 à 2015. U trattamentu di u cancheru cambia rapidamente è a prospettiva generale pò esse migliurata da tandu.


Ci sò altri fattori da cunsiderà?

Iè. Ci sò parechji fattori al di là di u stadiu chì ponu influenzà u vostru pronosticu individuale.

Alcuni di questi sò:

  • età à u diagnosticu
  • salute generale, cumprese altre cundizione cum'è HIV
  • u tipu di papillomavirus umanu (HPV) implicatu
  • tipu specificu di cancheru di cervica
  • s'ellu hè una prima istanza o una recurrenza di u cancheru di u collu trattatu prima
  • quantu prestu inizià u trattamentu

A corsa ghjoca ancu un rolu. E donne nere è ispaniche anu tassi di mortalità per u cancheru di u cervicu.

Quale hè chì sviluppa u cancheru di u cervicu?

Chiunque cun u collu di u collu pò piglià u cancheru di u cervicu. Questu hè veru se ùn site micca attualmente sessualmente attivi, sì incinta, o sì in post-menopausa.

Sicondu l'ACS, u cancheru di u collu di l'utru hè raru in e persone di menu di 20 anni è u più spessu diagnosticatu in e persone trà l'età di 35 è 44.

In i Stati Uniti, i populi ispanici anu u più altu risicu, allora l'Africani-Americani, l'Asiatici, l'Isulani di u Pacificu è i Caucasi.


L'indigeni americani è l'indigeni d'Alaska anu u risicu u più bassu.

Chì a causa?

A maiò parte di i casi di cancheru cervicale sò causati da l'infezione da HPV. HPV hè l'infezzione virale di u sistema riproduttivu, cù a maiò parte di e persone sessualmente attive chì l'acquistanu à un certu puntu.

U VPH hè faciule da trasmette perchè piglia solu cuntattu genitale pelle à pelle. Pudete ottene ancu sè ùn avete micca sessu penetrativu.

, HPV si schiarisce da solu in 2 anni. Ma se site sessualmente attivu, pudete cuntrattallu di novu.

Solu un picculu numeru di persone cun HPV svilupperà u cancheru di u collu di l'utru, ma i casi di cancheru di u colu di l'utru sò dovuti à stu virus.

Ùn accade micca da a notte, quantunque. Una volta infettatu da HPV, pò passà da 15 à 20 anni per sviluppà u cancheru di u cervicu, o da 5 à 10 anni se avete un sistema immunitariu indebolitu.

U VPH pò esse più propensu à passà à u cancheru di u collu di l'utru se fumate o avete altre infezioni di trasmissione sessuale (ITS) cum'è chlamydia, gonorrea, o herpes simplex.

Ci sò sfarenti tippi?

Finu à 9 di 10 casi di cancheru di u collu di l'utru sò carcinomi squamosi. Si sviluppanu da cellule squamose in l'exocervix, a parte di u cervice chì hè a più vicina à u vaginu.

A maiò parte di l'altri sò adenocarcinomi, chì si sviluppanu in cellule glandulari in l'endocervice, a parte più vicina à l'utru.

U cancheru di u collu di l'utru pò ancu esse linfomi, melanomi, sarcomi, o altri tippi rari.

Ci hè qualcosa chì pudete fà per prevene?

Ci hè stata una riduzzione significativa di u tassu di morti dapoi chì a prova Pap hè ghjunta.

Una di e cose più impurtanti chì pudete fà per prevene u cancheru di u collu di l'utru hè di ottene cuntrolli regulari è test di Papanicolau cum'è raccomandatu da u vostru duttore.

Altri modi per calà u risicu includenu:

  • dumandendu à u vostru duttore se duverebbe piglià u vaccinu HPV
  • uttene trattamentu se si trovanu cellule cervicali precanceriose
  • andendu à pruvà di seguitu quandu avete un test Pap anormale o un test di HPV pusitivu
  • evitendu, o smettendu, di fumà

Cumu sapete se l'avete?

U principiu di u cancheru di u collu di u collu ùn face micca nurmalmente sintomi, allora probabilmente ùn vi rendite contu chì l'avete. Hè per quessa chì hè cusì impurtante di ottene testi di screening regulare.

Quandu u cancheru di u collu di l'utru avanza, i segni è i sintomi ponu include:

  • scàrichi vaginali insoliti
  • sanguinamentu vaginale
  • dulore durante u rapportu sessuale
  • dulore pelvicu

Benintesa, sti sintomi ùn significanu micca chì avete un cancheru di u cervice. Queste ponu esse segni di una varietà di altre condizioni curabili.

Chì sò e linee guida di screening?

Secondu e linee guida di screening ACS:

  • E persone da 21 à 29 anu da avè un test Pap ogni 3 anni.
  • E persone da 30 à 65 anni duveranu avè un test Pap più un test HPV ogni 5 anni. In alternativa, pudete avè u test PAP da solu ogni 3 anni.
  • Se avete avutu una isterectomia tutale per ragioni diverse da u cancheru o u precanceru, ùn avete più bisognu di fà test di Pap o HPV. Se u vostru utru hè statu cacciatu, ma avete sempre u cervice, u screening deve cuntinuà.
  • Sì avete più di 65 anni, ùn avete micca avutu un precanceru seriu in l'ultimi 20 anni, è avete avutu un screening regulare da 10 anni, pudete fermà u screening di u cancheru di u cervicu.

Pudete avè bisognu di teste più frequenti se:

  • Avete un risicu elevatu di cancheru di u cervicu.
  • Avete avutu un risultatu Pap anormale.
  • Avete statu diagnosticatu cun precancer cervical o HIV.
  • Avete digià statu trattatu per u cancheru di u collu di l'utru.

Un studiu di 2017 hà trovu chì i tassi di mortalità da u cancer di u collu di l'utru, in particulare in donne nere anziane, ponu esse stati sottovalutati. Parlate cù u vostru duttore nantu à u vostru risicu per sviluppà u cancheru di u collu di l'utru è assicuratevi di ottene u screening currettu.

U primu passu hè di solitu un esame pelvicu per verificà a salute generale è i segni di malattia. Un test HPV è un test Pap ponu esse effettuati à tempu à l'esame pelvicu.

Cumu hè diagnosticatu?

Ancu se un test Pap pò verificà e cellule anormali, ùn pò micca cunfirmà chì queste cellule sò cancerose. Per quessa, averete bisognu di una biopsia cervica.

In una prucedura chjamata curettage endocervicale, un campione di tessutu hè presu da u canale cervicale cù un strumentu chjamatu curetta.

Questa pò esse fatta da sola o durante una colposcopia, induve u duttore utilizza un strumentu di ingrandimentu illuminatu per avè un ochju più vicinu à a vagina è u cervice.

U vostru duttore pò vulete fà una biopsia di conu per uttene un campione più grande, in forma di conu, di tessutu cervicale. Questa hè una cirurgia ambulatoria chì implica un bisturi o laser.

U tissutu hè dunque esaminatu à u microscopiu per circà e cellule cancerose.

Hè pussibule avè un test di pap normale è sviluppà sempre u cancheru di u collu di l'utru?

Iè. Un test di Papanicolau vi pò dì solu chì avà ùn avete micca cellule cervicali cancerose o precancerose. Ùn significa micca chì ùn pudete micca sviluppà un cancheru di u cervicu.

Tuttavia, se u vostru test di Pap hè normale è u vostru test di HPV hè negativu, a vostra probabilità di sviluppà u cancheru di u collu di l'utru in i prossimi anni hè.

Quandu avete un risultatu Pap normale, ma sò pusitivi per l'HPV, u vostru duttore pò raccomandà test di seguitu per verificà i cambiamenti. Ancu cusì, pudete micca bisognu di un altru test per un annu.

Arricurdatevi, u cancheru di u collu di u cervu cresce pianu pianu, cusì, finu à chì tenite u passu cù u screening è e prove di seguitu, ùn ci hè micca una grande causa di preoccupazione.

Cumu hè trattatu?

Una volta chì ci hè un diagnosticu di cancheru di u collu di l'utru, u prossimu passu hè di scopre finu à quandu u cancheru pò esse sparitu.

A determinazione di u stadiu pò cumincià cù una serie di testi di imaging per circà evidenze di cancru. U vostru duttore pò avè una idea più bona di u stadiu dopu a chirurgia.

U trattamentu per u cancheru di u collu di l'utru dipende da quantu si hè sparghje. L'opzioni chirurgiche ponu include:

  • Conization: Eliminazione di u tessulu cancerosu da u cervice.
  • Isterektomia totale: Eliminazione di u collu di l'utru è di l'utru.
  • Isterektomia radicale: Eliminazione di u collu di l'utru, utru, parte di u vaginu, è di certi ligamenti è tessuti circundanti. Questu pò ancu includere a rimozione di l'ovari, di e tube di Falloppiu, o di i nodi linfatici vicini.
  • Isterektomia radicale mudificata: A rimozione di u collu di l'utru, l'utru, a parte superiore di u vagina, alcuni ligamenti è tessuti circundanti, è possibbilmente i linfonodi vicini.
  • Trachelettomia radicale: Eliminazione di u cervice, tissutu vicinu è nodi linfatichi, è a vina superiore.
  • Salpingo-ooforectomia bilaterale: Eliminazione di l'ovari è di e tube di Falloppiu.
  • Esenterazione pelvica: A rimozione di a vejiga, di u colon inferiore, di u rettu, più di u collu di u cervice, di a vagina, di l'ovari è di i nodi linfatichi vicini. Aperture artificiali devenu esse fatte per u flussu di urina è di feci.

Altri trattamenti ponu include:

  • Radioterapia: Per destinà è distrugge e cellule tumorali è impedisceli di cresce.
  • Chimioterapia: Adupratu regiunalmente o sistematicamente per tumbà e cellule tumorali.
  • Terapia mirata: Droghe chì ponu identificà è attaccà u cancheru senza dannu à e cellule sane.
  • Immunoterapia: Droghe chì aiutanu u sistema immunitariu à luttà contr'à u cancheru.
  • Pruvenzi clinichi: Pruvà novi trattamenti innovatori micca ancu appruvati per l'usu generale.
  • Cura palliativa: Trattà i sintomi è l'effetti secondari per migliurà a qualità generale di vita.

Hè curabile?

Ié, soprattuttu quandu hè diagnosticatu è trattatu in una prima fase.

A ricurrenza hè pussibule?

Cum'è cù altri tippi di cancheru, u cancheru di u collu di l'utru pò vultà dopu avè finitu u trattamentu. Pò ripresentà vicinu à u cervice o in altrò in u vostru corpu. Avete un calendariu di visite di seguitu per monitorà i segni di ricurrenza.

Chì ci hè a prospettiva generale?

U cancheru cervicale hè una malattia à crescita lenta, ma periculosa per a vita. E tecniche di screening di l'oghje significanu chì site più prubabile di scopre cellule precancerose chì ponu esse rimosse prima ch'elli abbianu a pussibilità di sviluppassi in cancru.

Cù diagnosi è trattamentu precoci, l'outlook hè assai bonu.

Pudete aiutà à calà e vostre possibilità di sviluppà u cancheru di u collu di u collu o di catturallu prestu. Parlate cù u vostru duttore nantu à i vostri fattori di risicu è quantu volte duvete esse verificatu.

Scelta Di Lettori

À chì serve u Coagulogramu è cumu si face?

À chì serve u Coagulogramu è cumu si face?

U coagulogramu curri ponde à un gruppu di anali i di angue richie ti da u duttore per valutà u pruce u di coagulazione di u angue, identificendu ogni cambiamentu è indicendu cu ì u...
Cumu avè una gravidanza sana

Cumu avè una gravidanza sana

U ecretu per a icurà una gravidanza ana i trova in una dieta equilibrata, chì in più di a icurà un adeguatu guadagnu di pe u per a mamma è u zitellu, impedi ce prublemi ch...