Autore: Virginia Floyd
Data Di Creazione: 11 Aostu 2021
Aghjurnamentu Di Data: 11 Maghju 2024
Anonim
Alimente care scad colesterolul | Dieta anti-colesterol #TabletaDeSanatate @TVRTimisoara
Video: Alimente care scad colesterolul | Dieta anti-colesterol #TabletaDeSanatate @TVRTimisoara

Cuntenutu

Riassuntu

Chì ghjè u colesterolu?

U colesterolu hè una sustanza cera, cum'è grassu chì si trova in tutte e cellule di u vostru corpu. U vostru corpu hà bisognu di qualchì colesterolu per fà ormoni, vitamina D è sostanze chì vi aiutanu à digerisce l'alimenti. U vostru corpu face tuttu u colesterolu chì hà bisognu. U colesterolu si trova ancu in l'alimenti da fonti animali, cum'è i rossi d'ova, carne è furmagliu.

Sì avete troppu colesterolu in u sangue, pò cunghjunghje cù altre sostanze in u sangue per formà a placca. A placca si attacca à i muri di e vostre arterie. Questa accumulazione di placca hè cunnisciuta cum'è aterosclerosi. Pò purtà à malatie coronarie, induve e vostre arterie coronarie diventanu strette o ancu bluccate.

Chì sò HDL, LDL è VLDL?

HDL, LDL è VLDL sò lipoproteine. Sò una cumbinazione di grassu (lipidi) è proteine. I lipidi anu da esse attaccati à e proteine ​​per pudè passà per u sangue. Diversi tipi di lipoproteine ​​anu scopi diversi:

  • HDL significa lipoproteina ad alta densità. Hè qualchì volta chjamatu u colesterolu "bonu" perchè porta u colesterolu da altre parte di u vostru corpu à u fegatu. U vostru fegatu allora elimina u colesterolu da u vostru corpu.
  • LDL significa lipoproteina à bassa densità. Hè qualchì volta chjamatu u colesterolu "cattivu" perchè un altu livellu di LDL porta à l'accumulazione di placca in e vostre arterie.
  • VLDL significa lipoproteina à bassa densità. Alcune persone chjamanu ancu VLDL un colesterolu "cattivu" perchè cuntribuisce ancu à l'accumulazione di placca in e vostre arterie. Ma VLDL è LDL sò sfarenti; VLDL porta principalmente trigliceridi è LDL porta principalmente u colesterolu.

Chì causa u colesterolu altu?

A causa più cumuna di u colesterolu altu hè un modu di vita malsanu. Questu pò include


  • Abitudini alimentari malsani, cum'è manghjà assai cattivi grassi. Un tippu, grassu satu, si trova in certe carni, prudutti casgili, cicculata, panatteria, è cibi fritti è trasfurmati. Un altru tipu, grassu trans, hè in certi alimenti fritti è trasfurmati. Manghjà questi grassi pò alzà u vostru colesterolu LDL (cattivu).
  • Mancanza di attività fisica, cù assai seduta è pocu eserciziu. Què riduce u vostru colesterolu HDL (bonu).
  • Fumà, chì riduce u colesterolu HDL, in particulare in donne. Aumenta ancu u vostru colesterolu LDL.

A genetica pò ancu fà chì e persone anu colesterolu altu. Per esempiu, l'ipercolesterolemia familiare (FH) hè una forma ereditata di colesterolu altu. Altre cundizioni mediche è certi medicinali ponu ancu causà colesterolu altu.

Chì pò aumentà u mo risicu di colesterolu altu?

Una varietà di cose ponu aumentà u vostru risicu per u colesterolu altu:

  • Età. I vostri livelli di colesterolu tendenu à cresce mentre invechjate. Ancu s'ellu hè menu cumunu, i più ghjovani, cumpresi i zitelli è l'adulescenti, ponu ancu avè u colesterolu altu.
  • Eredità. U colesterolu altu in sangue pò corre in famiglie.
  • Pesu. Esse in sovrappesu o avè obesità aumenta u vostru livellu di colesterolu.
  • Corsa. Alcune razze ponu avè un risicu aumentatu di colesterolu altu. Per esempiu, l'Africani Americani sò tipicamente più alti livelli di colesterolu HDL è LDL cà i bianchi.

Chì prublemi di salute pò causà u colesterolu altu?

Sì avete grandi depositi di placca in e vostre arterie, una zona di placca pò rompersi (rompe aperta). Questa pò causà un coagulu di sangue per formar nantu à a superficia di a placca. Se u coagulu diventa abbastanza grande, pò suprattuttu o cumpletamente bluccà u flussu di sangue in una arteria coronaria.


Se u flussu di sangue riccu in ossigenu à u musculu di u core hè ridottu o bluccatu, pò causà angina (dolore à u pettu) o un attaccu di core.

A placca pò ancu accumulà in altre arterie in u vostru corpu, cumprese l'arterie chì portanu sangue riccu in ossigenu in u vostru cervellu è in i so membri. Questu pò purtà à prublemi cum'è a malattia di l'arteria carotide, ictus è malatie arteriali periferiche.

Cumu hè diagnosticatu u colesterolu altu?

Di solitu ùn ci sò segni o sintomi chì avete u colesterolu altu. Ci hè un test di sangue per misurà u vostru livellu di colesterolu. Quandu è quantu volte duvete ottene stu test dipende da a vostra età, fattori di risicu è storia di famiglia. E raccomandazioni generali sò:

Per e persone chì anu 19 anni o menu:

  • U primu test deve esse trà l'età 9 à 11
  • I zitelli anu da fà a prova di novu ogni 5 anni
  • Alcuni zitelli ponu avè sta prova à partesi da 2 anni s'ellu ci hè una storia di famiglia di colesterolu altu in sangue, attaccu di core, o colpu

Per e persone chì anu 20 anni o più:


  • L'adulti più ghjovani duverianu avè u test ogni 5 anni
  • L'omi di 45 à 65 anni è e donne di 55 à 65 anni l'anu da avè ogni 1 à 2 anni

Cumu possu abbassà u mo colesterolu?

Pudete abbassà u vostru colesterolu attraversu cambiamenti di stile di vita sani in core. Includenu un pianu di alimentazione sana per u core, gestione di u pesu, è attività fisica regulare.

Se u modu di vita cambia solu ùn abbassa micca abbastanza u vostru colesterolu, pudete ancu avè bisognu à piglià medicinali. Ci sò parechji tippi di droghe per abbassà u colesterolu dispunibili, cumprese e statine. Se pigliate medicinali per abbassà u vostru colesterolu, duvete sempre cuntinuà cù i cambiamenti di stile di vita.

Alcune persone cun ipercolesterolemia familiare (FH) ponu riceve un trattamentu chjamatu aferesi di lipoproteine. Stu trattamentu utilizza una macchina filtrante per eliminà u colesterolu LDL da u sangue. Allora a macchina restituisce u restu di u sangue à a persona.

NIH: Istitutu Naziunale di u Cuore, u Lungu è u Sangue

  • A Cundizione Genetica Insegna à l'Impurtanza di i Teenager di a Salute Cardiaca
  • Ciò chì Fate Avà Pudete Prevene e Malatie Cardiache Più tardi

Per Tè

Intolleranza à u lactosu

Intolleranza à u lactosu

U lacto u hè un tipu di zuccheru chì i trova in u latte è in altri prudutti ca gili. Un enzima chjamatu latta i hè nece ariu da u corpu per digeri ce u latto iu.L'intulleranza ...
Cultura di drenagiu di l'arechja

Cultura di drenagiu di l'arechja

Una cultura di drenaggiu di l'arechja hè un te t di laburatoriu. Que ta prova verifica i germi chì ponu cau à infezioni. U campione pre u per ta prova pò cuntene fluidu, pu , c...