Troppu, Troppu Veloce: Sindrome di Death Grip
Cuntenutu
- Hè vera?
- Hè riversibile?
- Fate una pausa
- Facilità torna
- Cambiate a vostra tecnica
- Sì avete un cumpagnu
- Chì puderia più esse?
- Età
- Cundizioni mediche
- Medicazioni
- Problemi psicologichi
- Quandu per vede un duttore
- U fondu
Hè difficiule à dì induve hè natu u termine "sindrome di presa di morte", ancu s'ellu hè spessu attribuitu à u columnistu sessuale Dan Savage.
Si riferisce à a desensibilizazione di i nervi in u pene per via di spessu masturbarsi in un modu assai specificu - cun una presa stretta, per esempiu. Di conseguenza, avete un mumentu difficile per culminà senza ricreà quella mossa assai specifica.
Hè vera?
U sindromu di grip grip ùn hè micca ufficialmente ricunnisciutu cum'è una cundizione medica. A maiò parte di e prove in ligna sò anecdotiche, ma què ùn significa micca chì ùn esiste micca.
Alcuni esperti credenu chì u sindrome di grip di morte hè un sottogruppu di eiaculazione ritardata (DE), chì hè una forma ricunnisciuta di disfunzione erettile.
In più, l'idea sana di u pene essendu disensibilizata per via di troppu stimulazione ùn hè micca nova.
L'iperstimulazione chì porta à una sensibilità diminuita in u pene ùn hè micca nova. A ricerca mostra chì una persona chì riceve più piacè da masturbarsi chè da altri tippi di sessu hè più propensu à cuntinuà abitudini radicate, cumprese tecniche di masturbazione uniche.
Questu porta à un ciclu viziosu in u quale una persona hà bisognu di aumentà a forza di masturbazione per cuntrastà a sensibilità diminuente.
In termini di profani: Più si face, più u so pene diventa annuditu, è più veloce è più duru duvete accarezzà per pudè sente lu. Cù u tempu, questu pò esse l'unicu modu per avè un orgasmu.
Hè riversibile?
Ùn ci hè micca assai ricerche dispunibuli annantu à u sindromu di grip grip in modu specificu, ma a ghjente hà segnalatu u so inversu o a so guarigione.
Sicondu l'infurmazioni nantu à SexInfo, gestita da l'Università di California, Santa Barbara, ci sò parechje tecniche chì ponu aiutà à ricustituisce i vostri livelli di sensibilità durante a stimolazione sessuale.
Fate una pausa
Inizià pigliendu una pausa di una settimana da ogni tipu di stimolazione sessuale, cumpresa a masturbazione.
Facilità torna
Durante e prossime 3 settimane, pudete gradualmente ricumincià a masturbazione, aumentendu lentamente a frequenza. Durante queste 3 settimane, lasciate chì i vostri urge sessuali portanu à erezioni naturalmente senza dover, er, dà una manu.
Pò parè contraintuitivu, postu chì u saccu hè ciò chì vi pò avè purtatu quì in primu locu. Ma questu prucessu si suppone di aiutavvi à riaprende cumu gustà è gode di a stimolazione.
Cambiate a vostra tecnica
Cambià a vostra tecnica hè chjave. Ùn si tratta solu di allentà a vostra presa forte, ma ancu di pruvà colpi più lenti è più dolci. Averete bisognu di sperimentà cù sensazioni sfarente per rompe si di l'abitudine di pudè solu vene cù certe mosse.
Pudete ancu pruvà à aduprà sfarenti tippi di lubrificanti è incorpore ghjoculi sessuali.
Sì avete sempre a sensazione chì ùn site micca abbastanza ritornu à a vostra sensibilità precedente dopu à 3 settimane, datevi un pocu di più tempu.
Se queste tecniche ùn funzionanu micca è site in una relazione, una conversazione cù u vostru cumpagnu hè in ordine se vulete un altru colpu senza intervenzione medica.
Sì avete un cumpagnu
Parlà cù u to cumpagnu pò aiutà à alleviare una parte di a vostra ansietà intornu à u sessu, chì hè un altru prublema chì pò interferisce cù a voglia è a funzione sessuale.
Dopu avè scupartu a cosa di a masturbazione, pruvate à fà finu à quandu site per vene, poi cambiate à un altru tipu di sessu cù u vostru cumpagnu. Questu pò aiutà à abituassi à a sensazione di climaxing cù (o circa u listessu tempu cum'è) u vostru cumpagnu.
Chì puderia più esse?
S'è tù sì capace solu di scendesi masturbandosi o avete difficultà à culminà, ci puderia esse un altru prublema.
Età
A sensibilità in u vostru pene tende à diminuisce cù l'età.
A testosterone bassa hè un altru prublema legatu à l'età chì pò influenzà a sensibilità di u pene. Quandu invechjate, u vostru corpu produce menu testosterone, chì hè l'ormone rispunsevule per a vostra voglia sessuale, a produzzione di sperma, è ancu di più.
A testosterone bassa pò purtà à libido bassa, cambiamenti d'umore, è vi rende menu reattivu à a stimolazione sessuale.
Cundizioni mediche
Cundizioni mediche chì danneghjanu i nervi ponu influenzà a sensazione in u vostru pene è rendenu più difficiule per voi di sente piacè.
U dannu nervu hè chjamatu neuropatia è hè generalmente assuciatu cù una altra cundizione, cumprese:
- diabete
- sclerosi multipla
- A malatia di Peyronie
- colpu
- ipotiroïdismu
Medicazioni
Certi medicazione ponu causà un orgasmu ritardatu o l'ejaculazione.
Per esempiu, l'effetti secundarii sessuali da l'antidepressivi sò assai cumuni. L'antidepressivi, in particulare inibitori selettivi di ricaptazione di serotonina (SSRI), sò stati dimustrati per causà un orgasmu ritardatu è una bassa libido.
Alcuni medicamenti causanu ancu neuropatia, chì puderia influenzà u pene. Questi includenu certi:
- droghe per u cancer
- medicazione di u core è di a pressione sanguigna
- anticonvulsivanti
- antibiotici
- alcolu
Problemi psicologichi
Ùn hè un secretu chì ciò chì si passa in a vostra testa pò influenzà ciò chì si passa trà e to zampe.
E vostre emozioni è e cundizioni psicologiche ponu rende più difficiule di suscità o avè un orgasmu. Stress, ansietà è depressione sò alcuni cumuni.
Sì avete prublemi in a vostra rilazione, chì puderia ancu piglià un pesu à a vostra vita sessuale. Pò ancu spiegà perchè puderete uttene più piacè da un sesh solo ch'è u sessu cù u to cumpagnu.
U timore è l'ansietà cunnessi à u sessu sò stati ancu ligati à l'orgasimu ritardatu è a difficultà à godesi di u sessu assuciatu.
Alcuni fattori scatenati cunnisciuti di paura è ansia in relazione sessuale includenu:
- paura di fà incinta u to cumpagnu
- paura di ferisce u vostru cumpagnu durante u sessu
- abusu sessuale in i zitelli
- traumu sessuale
- una religione sessuale ripressiva o educazione
Quandu per vede un duttore
Sè site preoccupatu per l'impattu chì a masturbazione hà in a vostra vita sessuale, cunzidira di ghjunghje à u vostru duttore di salute o terapeuta sessuale.
Vulete sicuramente uttene un parè di spertu se:
- ùn vede nisuna migliuranza dopu avè pruvatu tecniche per riversà i vostri sintomi
- cuntinuvate à sperimentà l'ejaculazione ritardata o prublemi di climaxing cù un cumpagnu
- avè una cundizione medica, cum'è a diabetes
U fondu
A masturbazione ùn hè micca male. Hè tutalmente naturale è ancu benefiziu. Se pensate chì pudete avè u sindrome di grip di morte, ci sò manere di cambià l'abitudini chì vi anu purtatu.
Adrienne Santos-Longhurst hè un scrittore è autore freelance chì hà scrittu assai nantu à tutte e cose salute è stile di vita per più di un decenniu. Quand'ella ùn hè micca accatastata in a so casetta di scrittura chì faci ricerche nantu à un articulu o ùn entrevista à prufessiunali di a salute, si pò truvà frollendu intornu à a so cità di u mare cù u maritu è i cani in trappula o chì si lampanu nantu à u lavu pruvendu à ammaistrà a tavula stand-up paddle.