Autore: Louise Ward
Data Di Creazione: 9 Febbraiu 2021
Aghjurnamentu Di Data: 1 Lugliu 2024
Anonim
Chì ci hè a Differenza trà Endurance è Stamina? - Salute
Chì ci hè a Differenza trà Endurance è Stamina? - Salute

Cuntenutu

Quandu si tratta di esercitassi, i termini "stamina" è "resistenza" sò essenzialmente intercambiabili. Tuttavia, ci sò alcune differenze sottili trà di elli.

A Stamina hè a capacità mentale è fisica di sustene una attività per un longu periodu. Quandu a ghjente parla di stamina, a usanu spessu per riferisce si à a sensazione di esse mentre si faci un'attività.

A resistenza si riferisce à a capacità fisica di u vostru corpu per sustene un eserciziu per un periodu allargatu. Hè cumpostu di dui cumpunenti: resistenza cardiovascular è resistenza musculare. hè a capacità di u vostru core è di i pulmoni di alimentà u vostru corpu cù ossigenu. A resistenza musculare hè a capacità di i vostri musculi di travaglià continuamente senza stancassi.

In questu articulu, andemu à guardà cumu si pò migliurà a vostra stamina è resistenza è scavà più in profondità in e differenze trà questi termini.

Endurance vs stamina

Quandu a ghjente parla di stamina, di solitu si riferiscenu à a so capacità di fà una attività senza stancassi. Pò esse pensatu cum'è u cuntrariu di a fatica, o a capacità di sentesi energicu per un periodu prolungatu.


Avè una bona stamina per un ghjucadore di pallacanestro prufessiunale puderia significà esse capace di attraversà un ghjocu sanu senza un tuffu in u spettaculu. Stamina per un missiavu di 85 anni puderia significà avè abbastanza energia per ghjucà cù i so nipoti.

A differenza di a resistenza, a stamina stessa ùn hè micca una cumpunente di a forma fisica, ma hè u risultatu di diventà più in forma.

A forma fisica hè spessu divisa in cinque cumpunenti:

  1. endurance cardiovascular
  2. flessibilità
  3. cumpusizione di corpu
  4. resistenza musculare
  5. forza musculare

Ci hè dui cumpunenti per a resistenza: a resistenza cardiovascolare è a resistenza musculare. Entrambi questi componenti di forma fisica ponu esse misurati oggettivamente. Per esempiu, a forma fisica cardiovascolare puderia esse misurata aduprendu un test di corsa di 1,5 miglia è u risultatu puderia esse paragunatu à i punti di riferimento per certi gruppi di età.

Una varietà di testi ponu esse aduprati per misurà a resistenza musculare cum'è un test massimu di push-up per a resistenza di u corpu superiore o test massimu di seduta per a resistenza di core.


Un esempiu ipoteticu

Maria hè una donna di 43 anni chì hè attualmente fisicamente inattiva. Si sente spessu stanca è letargia è u so duttore li cunsiglia di cumincià à esercità. Maria principia un prugramma di camminata di 12 settimane per migliurà a so forma fisica.

À a fine di e 12 settimane:

  • Maria hà più energia tutta a ghjurnata è nota chì ùn si stanca tantu faciule (resistenza migliurata).
  • Maria hà puntuatu megliu in un test di camminata di 15 minuti di quantu hà fattu quandu hà iniziatu u so prugramma (resistenza migliorata).

Cumu aumentà tramindui

Pudete migliurà a vostra resistenza è stamina effettuendu regolarmente esercitazioni aerobiche chì sfidanu i vostri pulmoni è u vostru core.

Eccu alcuni consiglii per custruisce un prugramma di resistenza:

1. U principiu SAID

Unu di i cumpunenti fundamentali di a custruzzione di un prugramma di fitness efficace hè u principiu SAID.


SAID significa Adattazione Specifica à e Richieste Imposte. Significa chì u vostru corpu si adatterà à u tipu specificu di eserciziu chì fate regularmente. Per esempiu, se custruite un prugramma di allenamentu chì cunsiste principalmente di esercizii di u corpu superiore, a vostra forza di u corpu superiore migliorerà ma a vostra forza di u corpu inferiore resterà quasi uguale.

2. Principiu di sovraccaricu

Un altru cuncettu di basa per custruisce un prugramma di fitness efficace hè u principiu di sovraccaricu. Stu principiu implica di aumentà gradualmente sia u vulume sia l'intensità per cuntinuà à migliurà a vostra forma fisica.

Per esempiu, se vulete migliorà u vostru tempu di corsa di 10 miglia, duverete rende gradualmente i vostri allenamenti più duri aumentendu sia:

  • a distanza chì corre
  • a velocità chì corre
  • a quantità di tempu chì curri

3. Scopu di più di 150 minuti à settimana

Eserciziu regolarmente pò aiutà à aumentà i vostri livelli di energia aiutendu à dorme megliu è aumentendu u flussu di sangue in tuttu u vostru corpu.

L'American Heart Association consiglia di uttene almenu 150 minuti di esercitazione aerobica à a settimana per rinfurzà u vostru core è i pulmoni. Uttene più di 300 minuti à a settimana hè legatu à benefici supplementari.

4. Yoga o meditazione

Includendu attività di allevamentu di u stress in a vostra rutina settimanale pò aiutà à rilassate è migliurà a vostra capacità di gestisce allenamenti più intensi. Dui esempii di attività rilassanti includenu yoga è meditazione.

A trovu chì i studienti di medicina chì anu subitu sei settimane di yoga è meditazione anu avutu miglioramenti significativi in ​​i sentimenti di pace, focus è resistenza.

5. Truvate a vostra frequenza cardiaca target

A vostra frequenza cardiaca target durante l'eserciziu aerobicu hè da 50 à 70 per centu di u vostru massimu per attività di intensità moderata, è da 70 à 85 per centu u vostru massimu per attività vigorose.

Pudete stimà a vostra frequenza cardiaca massima sustrattendu a vostra età da 220. Per esempiu, sè avete 45 anni, a vostra frequenza cardiaca massima seria 175.

6. Pruvate a furmazione HIIT

A furmazione à intervalli di alta intensità (HIIT) implica attacchi ripetitivi di intervalli di alta intensità alternendu cù i periodi di riposu. Un esempiu seria 10-secondi sprints cù un riposu di 30 seconde trà ogni sprint.

Insemi cù u miglioramentu di a vostra forma cardiovascolare, a furmazione HIIT pò migliorà a vostra sensibilità à l'insulina, a pressione sanguigna, è aiutavvi à perde grassu addominale. A furmazione HIIT hè una forma avanzata di eserciziu, è hè più adatta per e persone chì sò digià fisicamente attivi.

7. Truvate esercizii chì vi piace

Parechje persone si associanu à esse in forma cù andà in palestra, sollevendu pesi, è currendu nantu à un tapis roulant. Tuttavia, ancu se ùn vi piace micca queste attività, ci sò assai modi per migliurà a vostra forma fisica. Invece di furzassi à fà un eserciziu chì ùn vi piace, pensate à attività chì vi piace.

Per esempiu, se odiate corre è amate ballà, piglià una classa di ballu cum'è Zumba hè un ottimu modu per migliurà a vostra forma aerobica.

8. Stà idratatu

Per prevene a disidratazione quandu si travaglia, hè impurtante di stà idratatu, soprattuttu se stai travagliendu in cundizioni calde o umide. Sì e vostre sessioni sò particularmente lunghe, pudete vulete cunsiderà di piglià elettroliti per rimpiazzà i minerali persi durante u sudore.

Esercizii da pruvà

Eseguite esercitazione aerobica rinforza regolarmente u vostru core è i pulmoni è migliora a vostra circolazione, chì pò aiutà à custruisce resistenza è resistenza. Esercizii aerobici si riferenu à quelli chì elevanu a respirazione è a frequenza cardiaca, cume:

  • corsa
  • ballu
  • natazione
  • tennis
  • basketball
  • hockey
  • camminata rapida

Quandu avarete bisognu di risultati

Se vi allenate cunzistenti è prugressate à intervalli regulari, pudete aspettà di vede un miglioramentu notevule in dui o trè mesi.

U prugressu piglia tempu. Aumentà u pesu chì alzate, a distanza chì muvite, o l'intensità di u vostru allenamentu troppu prestu pò purtà à ferite o burnout. Pruvate à aumentà a difficultà di i vostri allenamenti in picculi passi per minimizà u risicu di ferite o di burnout.

Per esempiu, se site custruendu un prugramma in esecuzione, ùn vulete micca passà da curre trè chilometri per allenamentu à 10 chilometri per allenamentu à listessa intensità. Una strategia più bona seria di cresce à quattru chilometri à u primu, pianu pianu à 10 chilometri in parechje settimane.

Quandu parlà cun un prufessiunale

U travagliu cù un allenatore prufessiunale pò esse benefiziu ùn importa u vostru livellu di forma fisica. Un allenatore pò aiutà a cuncezzione di un prugramma adattu per u vostru livellu attuale di forma fisica è aiutà à stabilisce obiettivi realisti. Un bon allenatore si assicurerà ancu chì ùn avance micca troppu prestu per minimizà e vostre possibilità di ferita.

U fondu

I termini "stamina" è "endurance" anu significati simili è sò spessu usati indistintamente. L'eserciziu aerobicu regulare pò aiutà à migliurà sia queste qualità di forma fisica.

I sperti cunsiglianu di ottene almenu 150 minuti di attività aerobica à a settimana. Esercità più di 150 minuti à a settimana hè ligatu à benefici supplementari per a salute.

Vi Ricumandemu

Dolore toracicu è GERD: Valutazione di u Sintomu

Dolore toracicu è GERD: Valutazione di u Sintomu

Dolore di pettuU dulore di pettu pò fà vi dumanda i è avete un attaccu di core. Eppuru, pò ancu e e unu di i parechji intomi cumuni di reflux acidu.U di confort toracicu chì ...
9 Benefici per a Salute di Pomelo (è Cumu Manghjà)

9 Benefici per a Salute di Pomelo (è Cumu Manghjà)

Includemu prudutti chì pen emu utili per i no tri lettori. e cumprate per mezu di ligami nantu à ta pagina, pudemu guadagnà una piccula cumi ione. Eccu u no tru pruce u.U pumelu hè...