Autore: Robert Simon
Data Di Creazione: 21 Ghjugnu 2021
Aghjurnamentu Di Data: 20 Ghjugnu 2024
Anonim
Shepherd Center Patient Stories of Hope: Chuck Bruney
Video: Shepherd Center Patient Stories of Hope: Chuck Bruney

Cuntenutu

Chì hè a sindrome di Guillain-Barré?

U sindromu di Guillain-Barré hè un disordine autoimmune raru ma seriu in u quale u sistema immune attacca e cellule nervose sane in u vostru sistema nervosu perifericu (PNS).

Questu porta à debolezza, intorpidimentu è zinghje, è pò infine causà paralisi.

A causa di sta cundizione hè scunnisciuta, ma hè tipicamente scatenata da una malattia infettiva, cume gastroenterite (irritazione di u stomacu o di l'intestini) o da un'infezione pulmonare.

Guillain-Barré hè raru, affettendu solu circa 1 in 100.000 Americani, secondu l'Istitutu Naziunale di Disordini Neurologichi è Ictus.

Ùn ci hè micca curazione per u sindromu, ma u trattamentu pò riduce a gravità di i vostri sintomi è accurtà a durata di a malatia.

Ci sò parechji tippi di Guillain-Barré, ma a forma più cumuna hè a poliradiculoneuropatia infiammatoria acuta demielinizante (CIDP). Risulta in danni à a mielina.

Altri tipi includenu a sindrome di Miller Fisher, chì affetta i nervi craniali.


Chì causa a sindrome di Guillain-Barré?

A causa precisa di Guillain-Barré hè scunnisciuta. Sicondu a, circa i dui terzi di e persone cun Guillain-Barré a sviluppanu subitu dopu ch'elli sò stati malati di diarrea o d'infezzione respiratoria.

Questu suggerisce chì una risposta immune impropria à a malattia precedente innesca u disordine.

Campylobacter jejuni l'infezzione hè stata assuciata à Guillain-Barré. Campylobacter hè una di e cause batteriche più cumune di diarrea in i Stati Uniti. Hè ancu u fattore di risicu più cumunu per Guillain-Barré.

Campylobacter si trova spessu in manghjuscule pocu cotte, in particulare in u pullame.

E seguenti infezioni sò state ancu associate cù Guillain-Barré:

  • grippa
  • citomegalovirus (CMV), chì hè una ceppa di u virus herpes
  • Infezione da u virus Epstein-Barr (EBV), o mononucleosi
  • pneumonia micoplasma, chì hè una pneumonia atipica causata da urganismi cum'è batteri
  • HIV o SIDA

Chiunque pò uttene Guillain-Barré, ma hè più cumunu trà l'adulti anziani.


In casi estremamente rari, e persone ponu sviluppà u disordine ghjorni o settimane dopu avè ricevutu un.

U CDC è a Food and Drug Administration (FDA) anu sistemi in opera per monitorà a sicurezza di i vaccini, rilevà i primi sintomi di effetti collaterali, è arregistrà ogni casu di Guillain-Barré chì si sviluppa dopu à una vaccinazione.

U CDC chì a ricerca indica chì site più prubabile d'ottene Guillain-Barré da l'influenza, invece di u vaccinu.

Chì sò i sintomi di a sindrome di Guillain-Barré?

In a sindrome di Guillain-Barre, u vostru sistema immunitariu attacca u vostru sistema nervosu perifericu.

I nervi in ​​u vostru sistema nervosu perifericu cunnettanu u vostru cervellu à u restu di u vostru corpu è trasmettenu segnali à i vostri musculi.

I musculi ùn seranu micca capaci di risponde à i signali ch'elli ricevenu da u vostru cervellu se sti nervi sò danneggiati.

U primu sintimu hè di solitu una sensazione di zingara in i vostri pedi, pedi è ghjambe. U zinzicu si sparghje versu i vostri bracci è dite.

I sintomi ponu progressà assai rapidamente. In alcune persone, a malattia pò diventà seria in pochi ore.


I sintomi di Guillain-Barré includenu:

  • sensazioni di tinghje o di pichjime in i diti è i pedi
  • debbulezza musculare in e to gambe chì viaghja versu a parte superiore di u corpu è s'aggrava cù u tempu
  • difficultà à marchjà fermu
  • difficultà à move l'ochji o a faccia, à parlà, à mastucà, o à ingolle
  • dulore lumbaru severu
  • perdita di cuntrollu di a vejiga
  • frequenza cardiaca rapida
  • difficultà à respirà
  • paralisi

Cumu hè diagnosticatu u sindrome di Guillain-Barré?

Guillain-Barré hè difficiule da diagnosticà prima. Questu hè chì i sintomi sò assai simili à quelli di altri disordini neurologichi o cundizioni chì affettanu u sistema nervosu, cum'è botulismu, meningite, o avvelenamentu di metalli pesanti.

L'avvelenamentu da metalli pesanti pò esse causatu da sostanze cume u piombu, u mercuriu è l'arsenicu.

U vostru duttore dumandarà dumande nantu à sintomi specifici è a vostra storia medica. Assicuratevi di parlà à u vostru duttore annantu à qualsiasi sintomi insoliti è se avete avutu malatie recenti o passate o infezioni.

E prove seguenti sò aduprate per aiutà à cunfirmà un diagnosticu:

Tapu spinali

Un colpu spinali (puntura lombare) implica piglià una piccula quantità di fluidu da a spina dorsale. Stu fluidu hè chjamatu fluidu cerebrospinali. U vostru fluidu cerebrospinali hè allora testatu per rilevà i livelli di proteine.

E persone cun Guillain-Barré anu tipicamente livelli più alti di u normale di proteine ​​in u so fluidu cerebrospinale.

Elettromiografia

Una elettromiografia hè un test di funzione nervosa. Leghje l'attività elettrica da i musculi per aiutà u vostru duttore à amparà se a vostra debolezza musculare hè causata da danni nervi o danni musculari.

Prove di cunduzione nervosa

Studii di cunduzione nervosa ponu esse aduprati per pruvà quantu i vostri nervi è i musculi rispondenu à picculi impulsi elettrichi.

Cumu hè trattatu u sindrome di Guillain-Barré?

Guillain-Barré hè un prucessu infiammatoriu autoimmune chì si autolimita, vale à dì si risolverà da solu. Tuttavia, chiunque cun questa situazione deve esse ingressu in un ospedale per osservazione stretta. I sintomi ponu aggravarsi rapidamente è ponu esse fatali se micca trattati.

In i casi severi, e persone cun Guillain-Barré ponu sviluppà paralisi di u corpu. Guillain-Barré pò mette in periculu a vita se a paralisi affetta u diafragma o i musculi di u torace, impedendu una respirazione curretta.

L'ubbiettivu di u trattamentu hè di riduce a gravità di l'attacu immunitariu è sustene e funzioni di u vostru corpu, cum'è a funzione pulmonare, mentre u vostru sistema nervosu si riprende.

I trattamenti ponu include:

Plasmapheresis (scambiu di plasma)

U sistema immunitariu produce proteine ​​chjamate anticorpi chì attaccanu nurmalmente à sostanze straniere dannose, cume batteri è virus. Guillain-Barré si verifica quandu u vostru sistema immunitariu produce erroneamente anticorpi chì attaccanu i nervi sani di u vostru sistema nervosu.

A plasmaferesi hè destinata à caccià l'anticorpi chì attaccanu i nervi da u sangue.

Durante sta prucedura, u sangue hè cacciatu da u vostru corpu da una macchina. Questa macchina elimina l'anticorpi da u vostru sangue è poi rende u sangue à u vostru corpu.

Immunoglobulina intravenosa

E dosi alte di immunoglobulina ponu ancu aiutà à bluccà l'anticorpi chì causanu Guillain-Barré. L'immunoglobulina cuntene anticorpi nurmali è sani da i donatori.

A plasmaferesi è l'immunoglobulina intravenosa sò ugualmente efficaci. Tocca à voi è à u vostru duttore di decide chì trattamentu hè u megliu.

Altri trattamenti

Pudete esse datu medicazione per alleviare u dolore è prevene i coaguli di sangue mentre site immobile.

Probabilmente riceverete una terapia fisica è occupazionale. Durante a fase acuta di a malattia, i caregivers sposteranu manualmente i vostri bracci è e so gambe per mantene li flessibili.

Una volta cuminciatu à ricuperà, i terapeuti travaglianu cun voi per rinfurzà i musculi è una serie di attività di a vita quotidiana (ADL). Questu pò includere attività di cura personale, cume vestiti.

Chì sò e cumplicazioni putenziali di u sindrome di Guillain-Barré?

Guillain-Barré affetta i vostri nervi. A debbulezza è a paralisi chì si verificanu ponu influenzà più parti di u vostru corpu.

E cumplicazioni ponu include difficoltà à respirà quandu a paralisi o debolezza si diffonde à i musculi chì controllanu a respirazione. Puderete bisognu di una macchina chjamata respiratore per aiutà a respirà s'ellu si verifica.

E cumplicazioni ponu ancu include:

  • debulezza persistente, intorpidimentu, o altre sensazioni strane ancu dopu a ripresa
  • prublemi di cori o di pressione di sangue
  • dulore
  • funzione intestinale lenta o di a vejiga
  • coaguli di sangue è cicatrici da paralisia

Chì hè a prospettiva à longu andà?

U periodu di recuperu per Guillain-Barré pò esse longu, ma a maiò parte di e persone si recuperanu.

In generale, i sintomi peghju per duie à quattru settimane prima di stabilizzassi. A ricuperazione pò poi piglià da qualchì settimana à qualchi annu, ma a maiò parte si ripiglia in 6 à 12 mesi.

Circa u 80 per centu di e persone affettate da Guillain-Barré ponu marchjà indipindente à sei mesi, è u 60 per centu recuperanu a so forza musculare regulare in un annu.

Per alcuni, a recuperazione dura più. Circa u 30 per centu sperimenta sempre qualchì debulezza dopu à trè anni.

Circa u 3 per centu di e persone affettate da Guillain-Barré sperimenteranu una ricaduta di i so sintomi, cume debolezza è formicoli, ancu anni dopu à l'evenimentu originale.

In rari casi, a cundizione pò esse periculosa per a vita, soprattuttu sè ùn avete micca trattamentu. Fattori chì ponu purtà à un peghju risultatu includenu:

  • età avanzata
  • malatia severa o in rapidità
  • ritardu di u trattamentu, chì pò causà più danni à i nervi
  • l'usu prolongatu di un respiratore, chì pò predisponerle à a pneumonia

I coaguli di sangue è i letti chì risultanu da esse immobilizzati ponu esse ridotti. Diluenti di sangue è calze di compressione ponu minimizà a coagulazione.

U riposizionamentu frequente di u vostru corpu allevia a pressione di u corpu prolungata chì porta à a rottura di u tessutu, o ulcere

Oltre à i vostri sintomi fisici, pudete sperimentà difficoltà emotive. Pò esse sfida di adattassi à una mobilità limitata è una dipendenza aumentata da l'altri. Pudete truvà utile di parlà cun un terapeuta.

Più Dettagli

Sentite a Brusgiata cù u Muru Sits

Sentite a Brusgiata cù u Muru Sits

Dopu avè finitu di tabilizà i vo tri ghjinochji, hè ora di pruvà i vo tri mu culi cù u muru i mette. I muri ò ideali per culpite e co ce, i fianchi, i vitelli è i ba...
Policitemia Vera: Prognosi è Aspettativa di Vita

Policitemia Vera: Prognosi è Aspettativa di Vita

A Policitemia vera (PV) hè un cancru di angue raru. Mentre ùn e i te micca una cura per u PV, pò e e cuntrullata cù u trattamentu, è pudete campà cù a malattia per p...