Autore: John Stephens
Data Di Creazione: 1 Ghjinnaghju 2021
Aghjurnamentu Di Data: 27 Ghjugnu 2024
Anonim
Cosa à Fà Di E Emorroidi Chì Ùn Anderanu - Salute
Cosa à Fà Di E Emorroidi Chì Ùn Anderanu - Salute

Cuntenutu

Ancu senza trattamentu, i sintomi di e piccule emorroidi puderianu schjarisce in pochi ghjorni. E emorroidi croniche, tuttavia, ponu durà settimane cù flare-ups di sintomi regulari.

Continuate à leghje per amparà à trattà emorroidi chì ùn si ne vanu è quandu vede un duttore.

Chì sò l'emorroidi?

L'emorroidi sò vene gonfie intornu à u rettu inferiore è l'anu. Queste vene ponu gonfialli finu à u puntu chì si gonfianu è si irritanu. Ci hè dui tippi principali di emorroidi:

  • Emorroidi interni. Quessi si trovanu in e piccule rami arteriali in u rectu. Ùn sò tipicamente micca sentiti o visti, ma ponu sanguinà.
  • Emorroidi esterni. Quessi si verificanu in e vene sottu à a pelle fora di l'apertura anale. Cum'è l'emorroidi internu, l'emorroidi esterne ponu sanguinà, ma perchè ci sò più nervi in ​​a zona, tendenu à creà disconfort.

Cundizioni cumunemente assuciati à emorroidi croniche includenu i seguenti:


  • Un emorroidu prolapsatu hè un emorroidu internu chì diventa più grande è sburge fora di u sfintere anale.
  • Un emorroidu strangulatu hè un emorroidu prolapsatu cù u fornimentu di sangue tagliatu da i musculi intornu à u vostru anus.
  • Un emorroidi trombosatu hè un coagulu (trombu) chì si forma dopu à pozzi di sangue in un'emorroidi esterna.

Sì avete emorroidi, ùn site micca solu. L'Istitutu Naziunale di Diabete è Malatie Digestive è Rene stima chì l'emorroidi affettanu circa u 5 per centu di l'Americani è circa u 50 per centu di l'adulti di più di 50 anni.

Cambiamenti di stili di vita è autocura

Sì avete emorroidi chì solu ùn si ne vanu micca o continuanu à reapparisce, vedi u vostru duttore.

Dopu à u diagnosticu, u vostru duttore pò raccomandà u trattamentu di emorroidi croniche cù cambiamenti di stile di vita, cumprendu:

  • incorporendu più alimenti ricchi di fibre in a vostra dieta
  • aumentendu u vostru cunsumu cutidianu d'acqua è d'altre bevande non alcoliche
  • limitendu u vostru tempu à pusà nantu à i bagni
  • evitendu a tensione durante i muvimenti intestinali
  • evitendu un pesu elevatu

U vostru duttore pò ancu raccomandà alcuni passi più coinvolti o più medicinali da incorporà in autotratamentu, cume l'usu:


  • analgesici senza prescrizione (OTC), cum'è ibuprofene (Advil), acetaminofene (Tylenol), naproxen (Aleve), o aspirina
  • Trattamenti topichi OTC, cum'è una crema chì cuntene hydrocortisone o un pad cun un agente numbing o hamamelis
  • un addolcitore di feci o supplementu di fibre, cume metilcellulosa (Citrucel) o psyllium (Metamucil)
  • un bagnu di seduta

Trattamentu medicu

Se l'autocura ùn hè micca efficace per allevà i vostri sintomi, u vostru duttore pò raccomandà una di una varietà di procedure.

Prucedure in ufficiu

U vostru duttore pò suggerisce:

  • Ligatura di gomma. Ancu chjamata fascia di emorroidi, sta prucedura hè aduprata per emorroidi prolapsanti o sanguinanti. U vostru duttore mette una banda di gomma speciale intornu à a basa di l'emorroidi per taglià u so sangue. Circa una settimana, a sezzione fasciata si striscerà è cascherà.
  • Elettrocoagulazione. U vostru duttore utilizza un strumentu speciale per consegnà un currente elettricu chì riduce un emorroidi tagliendu u so apportu di sangue. Hè cumunimenti adupratu per emorroidi internu.
  • Fotocoagulazione à infrarossi. U vostru duttore utilizza un strumentu chì furnisce luce infrarossa per riduce un emorroidi tagliendu u so apportu di sangue. Hè tipicamente adupratu per emorroidi interne.
  • Scleroterapia. U vostru duttore injecta una soluzione chì riduce un emorroidi tagliendu u so sangue. Hè tipicamente adupratu per emorroidi interne.

Prucedure ospedaliere

U vostru duttore pò suggerisce:


  • Emorroidopexia. Un chirurgu utilizza un strumentu speciale di cucitura per rimuovere u tessutu emorroidu internu, tirendu un emorroidu prolapsatu in u vostru anus. Questa prucedura hè ancu chjamata stapling hemorrhoid.
  • Emorroidectomia. Un chirurgu caccia chirurgicamente e emorroidi prolapsate o grande emorroidi esterne.

Purtà si

Sì avete emorroidi chì ùn si ne vanu, vedi u vostru duttore. Puderanu raccomandà una varietà di trattamenti, chì và da a dieta è i cambiamenti di stile di vita à e procedure.

Hè impurtante di vede u vostru duttore se:

  • Pruvate disconfortu in a vostra zona anale o avete sanguinamentu durante i muvimenti intestinali.
  • Avete emorroidi chì ùn migliuranu dopu à una settimana di autocura.
  • Avete assai sanguinamentu rettale è vi sentite marghjulati o stumacati.

Ùn assumete micca chì u sanguinamentu rectale sia emorroidi. Pò esse ancu un sintomu di altre malatie, cumpresu u cancheru anale è u cancheru culettale.

Shareata

Vasculite necrotizante

Vasculite necrotizante

A va culite necrotizante hè un gruppu di di ordini chì implicanu infiammazione di i muri di i va i anguini. A dimen ione di i vini anguini affettati aiuta à determinà i nomi di que...
Radiazione di u raghju esternu di u senu - scarica

Radiazione di u raghju esternu di u senu - scarica

Avete un trattamentu di radiazioni per u cancheru di u enu. Cù a radiazione, u vo tru corpu pa a per alcuni cambiamenti. apendu chì a pettà vi aiuterà à e e preparatu per que ...