HIV, Medicazione, è Malatie di Rene
Cuntenutu
- Ciò chì facenu i reni
- Cumu HIV pò dannà i reni
- Terapia antiretrovirale è malatie renali
- Esaminà per e malatie renali
- Gestione di HIV è di malatie renali
- Q:
- A:
Introduzione
A terapia antiretrovirale aiuta e persone cun HIV à campà più longu è megliu chè mai. Tuttavia, e persone cun HIV anu sempre un risicu più altu di altri prublemi medichi, cumpresa a malattia renale. A malattia renale pò esse u risultatu di un'infezione da HIV o di e droghe aduprate per curallu. Fortunatamente, in parechji casi, a malattia renale hè curabile.
Eccu alcune cose da sapè nantu à i rischi di malatie renali in e persone cun HIV.
Ciò chì facenu i reni
I reni sò u sistema di filtrazione di u corpu. Questa coppia d'organi elimina tossine è eccessu di fluidi da u corpu. U fluidu abbanduneghja u corpu per l'urina. Ognunu di i reni hà più di un milione di filtri minuscoli pronti à purificà u sangue di i prudutti di rifiutu.
Cum'è l'altre parte di u corpu, i reni ponu esse feriti. Lesioni ponu esse causate da malatie, traumatisimi, o certi medicinali. Quandu i reni sò feriti, ùn ponu micca fà u so travagliu currettamente. Una poca funzione renale pò purtà à una accumulazione di prudutti di rifiuti è di fluidi in u corpu. A malattia renale pò causà fatica, gonfiore in e gambe, crampi musculari è cunfusione mentale. In i casi severi, pò causà a morte.
Cumu HIV pò dannà i reni
E persone chì anu infezione da HIV più carichi virali elevati o cunti di cellule CD4 (cellule T) sò più propensi à avè una malattia renale cronica. U virus HIV pò attaccà i filtri in i reni è impedisce di travaglià megliu. Stu effettu hè chjamatu nefropatia associata à HIV, o HIVAN.
Inoltre, u risicu di malatie renali pò esse più altu in e persone chì:
- avè diabete, pressione sanguigna alta, o epatite C.
- anu più di 65 anni
- avè un membru di a famiglia cù malatie renali
- sò Africani Americani, Nativi Americani, Hispani Americani, Asiatichi, o Isulani di u Pacificu
- anu adupratu medicazione chì danneghja i reni dapoi parechji anni
In certi casi, sti rischi addiziunali ponu esse ridotti. Per esempiu, una gestione curretta di pressione alta, diabete, o epatite C pò diminuisce u risicu di sviluppà malatie renali da queste condizioni. Inoltre, HIVAN ùn hè micca cumunu in e persone cun una bassa carica virale chì anu un conte di cellule T in un intervallu normale. Piglià i so medicamenti esattamente cum'è prescritti pò aiutà e persone cun HIV à mantene a so carica virale è u numeru di cellule T induve duverebbenu esse. Fate questu pò ancu aiutà à prevene i danni renali.
Alcune persone cun HIV ponu ùn avè alcunu di questi fattori di risicu per danni diretti renali indotti da HIV. Tuttavia, i medicamenti chì gestiscenu l'infezione da HIV ponu ancu causà un risicu aumentatu di dannu renale.
Terapia antiretrovirale è malatie renali
A terapia antiretrovirale pò esse assai efficace per abbassà a carica virale, aumentà u numeru di cellule T, è impedisce à l'HIV di attaccà u corpu. Tuttavia, certe droghe antiretrovirali ponu causà prublemi renali in alcune persone.
I farmaci chì ponu influenzà u sistema di filtrazione di i reni includenu:
- tenofovir, a droga in Viread è una di e droghe in i medicinali cumbinati Truvada, Atripla, Stribild è Complera
- indinavir (Crixivan), atazanavir (Reyataz), è altri inibitori di proteasi HIV, chì ponu cristalizà in u sistema di drenaggiu di i reni, causendu calcoli renali
Esaminà per e malatie renali
I sperti cunsiglienu chì e persone chì anu pruvatu pusitivu per l'HIV anu ancu esse testate per a malattia renale. Per fà questu, un prufissiunista sanitariu urdinerà probabilmente test di sangue è urina.
Queste prove misuranu u livellu di proteine in l'urina è u livellu di u produttu di rigalu creatinina in u sangue. I risultati aiutanu à u fornitore à determinà cumu funzionanu i reni.
Gestione di HIV è di malatie renali
A malattia renale hè una complicazione di l'HIV chì hè generalmente gestibile. Hè impurtante per e persone cun HIV di pianificà è di tene appuntamenti per l'assistenza di seguitu cù u so prufessore sanitariu. Durante questi appuntamenti, u fornitore pò discute di u megliu modu di gestisce e condizioni sanitarie per riduce u risicu di ulteriori prublemi.
Q:
Ci hè trattamenti se sviluppu malatie renali?
A:
Ci hè parechje opzioni chì u vostru duttore pò esplorà cun voi. Puderanu adattà a vostra dosa di ART o dà medicazione per a pressione sanguigna o diuretici (pillole d'acqua) o entrambi. U vostru duttore pò ancu cunsiderà a dialisi per pulisce u vostru sangue. U trasplante di rene pò ancu esse una opzione. U vostru trattamentu dipenderà da quandu a vostra malattia renale hè stata scuperta è di quantu hè grave. Altre cundizioni di salute chì avete averanu ancu fattore.
E risposte riprisentanu l'opinioni di i nostri esperti medichi. Tuttu u cuntenutu hè strettamente informativu è ùn deve micca esse cunsideratu cunsigliu medicu.