Autore: Laura McKinney
Data Di Creazione: 6 Aprile 2021
Aghjurnamentu Di Data: 25 Ghjugnu 2024
Anonim
Malattia di Whipple - Laura Gianserra - CIF - Medicina
Video: Malattia di Whipple - Laura Gianserra - CIF - Medicina

Cuntenutu

Cosa hè a malattia di Whipple?

Batteri chjamati Tropheryma whipplei causanu a malatia di Whipple. Questa batteria affetta u sistema digestivu è pò sparghje in:

  • core
  • pulmoni
  • cerbellu
  • ghjunti
  • pelle
  • ochji

Hè una malatia relativamente rara, ma pò esse periculosa per a vita.

Hè cresce assai chì ci hè una predisposizione genetica à sviluppà a malatia. L'omi bianchi trà 40 è 60 sò più propensi à cuntrattà a cundizione ch'è qualsiasi altru gruppu. A tarifa per a malatia di Whipple tende ancu à esse più alta in i lochi chì mancanu d'acqua dolce è di sanità curretta. Attualmente, ùn ci hè manera cunnisciuta di prevene a malatia di Whipple.

Sintomi Assuciati à a Malatia di Whipple

A malatia di Whipple impedisce à u vostru corpu di assorbe currettamente i nutrienti. Per via di questu, affetta assai diverse parti di u corpu è hè assuciatu cù una varietà di sintomi. In e fasi avanzate di a malattia, l'infezzione pò sparghje da l'intestini à altri organi cum'è:


  • core
  • pulmoni
  • cerbellu
  • ghjunti
  • ochji

I segni è sintomi più cumuni di a malatia di Whipple includenu:

  • dulore articular crònicu
  • diarrea cronica chì pò esse sanguinosa
  • perdita significativa di pesu
  • dulore à u stomacu è gonfiore
  • diminuzione di a visione è u dulore à l'ochji
  • frebba
  • fatigue
  • anemia, o bassa quantità di globuli rossi

I seguenti segni è sintomi ùn si verificanu micca à spessu ma ponu indicà chì a cundizione s'aggrava:

  • decolorazione di a pelle
  • nodi linfatichi infiammati
  • una tosse cronica
  • dulore in u pettu
  • pericardite, o gonfiore di u saccu chì circonda u core
  • fallimentu di u core
  • un mormuru di core
  • povira visione
  • dimenza
  • numbness
  • insonnia
  • debule musculare
  • tics
  • guai à marchjà
  • poca memoria

Cause di a Malatia di Whipple

Infezzione cù u T. whipplei a batteria hè a sola è sola causa cunnisciuta di Whipple. I batteri cunduceranu à u sviluppu di piaghe interne è causanu l'ingrossu di i tessuti corporei.


I villi sò tessuti simili à i dita chì assorbenu nutrienti in l'intestinu chjucu. Quandu e villi cumincianu à ingrussà, a so forma naturale principia à cambià. Què danneghja e villi è li impedisce di assorbe efficacemente i nutrienti. Questu porta à parechji sintomi di a malatia di Whipple.

Diagnosticu di a malatia di Whipple

Un diagnosticu di a malatia di Whipple hè cumplicatu, soprattuttu perchè i sintomi sò simili à altre cundizioni più cumuni chì vanu da a malatia celiaca à i disordini neurologichi. U vostru duttore pruvarà à scartà queste altre cundizioni prima di diagnosticà a malatia di Whipple.

Endoscopia

U primu segnu chì u vostru duttore cercarà per determinà se avete a malattia di Whipple hè lesioni. Una endoscopia hè l'inserzione di un picculu tubu flessibile in gola finu à l'intestinu chjucu. U tubu hà una mini camera attaccata. U vostru duttore osserverà a situazione di i vostri muri intestinali. I muri spessi cù coperture cremose è stracciate sò un segnu potenziale di Whipple.


Biòpsia

Durante una endoscopia, u vostru duttore pò caccià i tessuti da i muri intestinali per pruvà a presenza di u T. whipplei battìri. Questa prucedura hè chjamata biopsia è pò cunfirmà una infezzione.

Reazione Catena Polimerasi

A reazione in catena di Polimerasi hè un test altamente sensibile chì amplifica u DNA di u T. whipplei da i vostri campioni di tissutu. Se i batteri sò stati in u vostru tessutu, ci ne serà una prova da DNA. Questa prova pò cunfirmà l'esistenza di u T. whipplei battìri in u vostru tissutu.

Prove di Sangue

U vostru duttore puderia urdinà un conteggio di sangue cumpletu. Questu vi aiuterà à determinà sì avete un numeru bassu di globuli rossi è poche quantità di albumina, chì sò tramindui segni di anemia. L'anemia hè un'indicazione chì puderete avè a malatia di Whipple.

Trattamentu per a Malatia di Whipple

Un cursu aggressivu di antibiotici hè di solitu u primu passu in u trattamentu, cumprese duie settimane di antibiotici per via di un endovenu (IV). Inoltre, sarete prubabilmente in antibiotici ogni ghjornu da unu à dui anni.

Altre opzioni di trattamentu includenu:

  • ingerendu quantità adeguate di fluidi
  • piglià medicazione antimalaria per 12 à 18 mesi
  • aduprendu supplementi di ferru per aiutà cù l'anemia
  • piglià vitamina D, vitamina K, calciu è supplementi di magnesiu
  • mantene una dieta ricca di calorie per aiutà à l'assorbimentu di nutrienti
  • piglià corticosteroidi per aiutà à alleviare l'infiammazione
  • piglià medicazione per u dolore non steroidale, cum'è ibuprofene

A malatia di Whipple hè una infezzione batterica chì pò purtà à a morte s’ella ùn hè trattata currettamente.

Prospettive à Long Term

Dopu chì u trattamentu principia, parechji di i sintomi si ne vanu in un mesi. U megliu chì pudete fà hè di cuntinuà à piglià i vostri antibiotici. E ricadute sò cumune. Quandu si verificanu, sintomi addiziunali, cum'è prublemi neurologichi, ponu apparisce dinò.

Avemu Cunsigliatu

Cosa hè a bronchoscopia è à chì serve

Cosa hè a bronchoscopia è à chì serve

A Broncho copia hè un tippu di te t chì erve per valutà e vie aeree, introducendu un tubu magru è fle ibile chì entra in bocca, o in u na u, è va ver u u pulmone. tu tubu...
4 opzioni principali per chirurgia plastica nantu à u senu

4 opzioni principali per chirurgia plastica nantu à u senu

icondu l'ubbiettivu, ci ò parechji tippi di chirurgia pla tica chì ponu e e fatte nantu à i eni, e endu pu ibule d'augmentà, diminui ce, alzà è ancu ricu trui ce...