Autore: Laura McKinney
Data Di Creazione: 6 Aprile 2021
Aghjurnamentu Di Data: 1 Aprile 2025
Anonim
Perchè U Caffè Bè per tè? Eccu 7 Motivi - Nourrisson
Perchè U Caffè Bè per tè? Eccu 7 Motivi - Nourrisson

Cuntenutu

U caffè ùn hè micca solu gustosu è energizante - pò ancu esse estremamente bonu per voi.

In l'ultimi anni è decennii, i scienziati anu studiatu l'effetti di u caffè nantu à vari aspetti di a salute. I so risultati sò stati nunda di maravigghiusu.

Eccu 7 ragioni per chì u caffè pò esse in realtà una di e bevande più sane di u pianeta.

1. U Caffè Pò Fà Tè Più Smart

U caffè ùn vi mantene micca solu svegliu - pò ancu fà vi più intelligente.

L'ingredientu attivu in u caffè hè a caffeina, chì hè un stimulante è a sustanza psicoattiva più cunsumata in u mondu.

A caffeina travaglia in u vostru cervellu bluccendu l'effetti di un neurotrasmettitore inibitori chjamatu adenosina.

Bloccendu l'effetti inibitori di l'adenosina, a caffeina aumenta in realtà u focu neuronale in u cervellu è a liberazione di altri neurotrasmettitori cum'è dopamina è norepinefrina (1,).


Parechji studii cuntrullati anu esaminatu l'effetti di a caffeina nantu à u cervellu, dimustrendu chì a caffeina pò migliurà temporaneamente l'umore, u tempu di reazione, a memoria, a vigilanza è a funzione generale di u cervellu (3).

Per saperne di più infurmazioni nantu à i benefici potenziali di u caffè per a salute di u cervellu, fighjate questu articulu.

Riassuntu

A caffeina blocca un neurotrasmettitore inibitori in u cervellu, chì hà un effettu stimulante. Studii cuntrullati mostranu chì a caffeina migliora sia l'umore sia a funzione cerebrale.

2. U Caffè Pò Aiutà à Brusgià Grassi è Migliora u Rendimentu Fisicu

Ci hè una bona ragione per chì truverete caffeina in a maggior parte di i supplementi cummerciali per brucia di grassu.

A caffeina, in parte per via di u so effettu stimulante nantu à u sistema nervosu centrale, tramindui aumenta u metabolismu è aumenta l'ossidazione di l'acidi grassi (,,).

Pò dinò migliurà e prestazioni atletiche in parechji modi, ancu mobilizendu l'acidi grassi da i tessuti grassi (,).

In duie meta-analisi separate, a caffeina hè stata trovata per aumentà e prestazioni di l'eserciziu da 11-12%, in media (, 10).


Riassuntu

A caffeina aumenta u tassu metabolicu è aiuta à mubilizà l'acidi grassi da i tessuti grassi. Pò dinò arricchisce e prestazioni fisiche.

3. U caffè pò riduce drasticamente u vostru risicu di diabete di tippu 2

U diabete di tippu 2 hè una malattia cunnessa à u modu di vita chì hà righjuntu proporzioni epidemiche. Hè aumentatu 10 volte in pochi decennii è avà afflige circa 300 milioni di persone.

Sta malatia hè carattarizata da alti livelli di glucosiu in sangue per via di a resistenza à l'insulina o di l'incapacità di pruduce insulina.

In studii di osservazione, u caffè hè statu assuciatu ripetutamente à un risicu più bassu di diabete di tippu 2. A riduzione di u risicu varieghja da 23% finu à 67% (,, 13,).

Un articulu massivu di rivista hà fighjatu 18 studii cun un totale di participanti 457.922. Ogni tazza di caffè in più per ghjornu hà calatu u risicu di diabete di tip 2 di 7%. Più u caffè beia, menu u risicu era ().

Riassuntu

Piglia u caffè hè assuciatu à un risicu drasticamente riduttu di diabete di tippu 2. E persone chì beie parechje tazze à ghjornu sò i menu propensi à sviluppà diabete.


4. U caffè pò abbassà u risicu di Alzheimer è Parkinson

Micca solu u caffè pò rende vi più intelligente à cortu andà, ma pò ancu prutege u vostru cervellu in età vechja.

A malatia d'Alzheimer hè u disordine neurodegenerativu u più cumunu in u mondu è una causa principale di dimenza.

In studii prospectivi, i bevitori di caffè anu finu à un risicu di 60% più bassu di Alzheimer è demenza (16).

U Parkinson hè u secondu disordine neurodegenerativu u più cumunu, caratterizatu da a morte di neuroni generatori di dopamina in u cervellu. U caffè pò calà u risicu di Parkinson di 32-60% (17,, 19, 20).

Riassuntu

U caffè hè assuciatu à un risicu assai più bassu di dimenza è di i disordini neurodegenerativi Alzheimer è Parkinson.

5. U Caffè Pò Esse Estremamente Bellu per u Vostru Fegatu

U fegatu hè un organu rimarchevuli chì svolge centinaie di funzioni vitali in u vostru corpu.

Hè vulnerabile à e trappule dietetiche moderne, cume cunsumà troppu alcolu o fruttosiu.

A cirrosi hè u stadiu finale di i danni di u fegatu causati da malatie cum'è l'alcolismu è l'epatite, induve u tessutu di u fegatu hè statu largamente rimpiazzatu da u cicculata.

Studii multiplici anu dimustratu chì u caffè pò calà u risicu di cirrosi da 80%. Quelli chì anu bevutu 4 o più tazze per ghjornu anu avutu l'effettu u più forte (21, 22,).

U caffè pò ancu calà u risicu di u cancheru di u fegatu di circa 40% (24, 25).

Riassuntu

U caffè pare pruteghje contra certi disordini di u fegatu, riducendu u risicu di cancheru di u fegatu di 40% è di cirrosi finu à 80%.

6. U Caffè Pò Diminuisce U Vostru Risicu di Morte Prematura

Parechje persone parenu sempre pensà chì u caffè sia malsanu.

Questu ùn hè micca surprisante, postu chì hè cumunu chì a saviezza cunvinziunale sia in cuntrastu cù ciò chì dicenu i studii.

Ma u caffè pò daveru aiutà à campà di più.

In un grande studiu prospetticu, osservativu, beie caffè era assuciatu cù un risicu più bassu di morte per tutte e cause ().

Stu effettu hè particularmente prufondu in e persone cun diabete di tip 2. Un studiu hà mostratu chì i bevitori di caffè avianu un risicu di morte di 30% inferiore durante un periodu di 20 anni ().

Riassuntu

Bere caffè hè statu assuciatu cù un risicu più bassu di morte in i prospettivi studii osservativi, in particulare in e persone cun diabete di tip 2.

7. U Caffè hè Caricatu di Nutrienti è Antioxidanti

U caffè ùn hè micca solu acqua nera.

Parechji nutrienti in i chicchi di caffè ne facenu in a bevanda finale, chì cuntene in realtà una quantità decente di vitamine è minerali.

Una tazza di caffè cuntene (28):

  • 6% di u RDA per l'acidu pantotenicu (vitamina B5)
  • 11% di u RDA per a riboflavina (vitamina B2)
  • 2% di u RDA per niacina (B3) è tiamina (B1)
  • 3% di a RDA per u putassiu è u manganese

Pò ùn sembrà tantu, ma se si beie parechje tazze di caffè à ghjornu allora si aghjusta rapidamente.

Ma ùn hè micca solu. U caffè cuntene ancu quantità massicce di antioxidanti.

In fattu, u caffè hè una di e più grande fonti di antioxidanti in a dieta occidentale, ancu superendu assai frutti è ligumi (,, 31).

Riassuntu

U caffè cuntene una quantità decente di parechje vitamine è minerali. Hè ancu una di e più grande fonti di antioxidanti in a dieta moderna.

U Bottom Line

Ancu se una quantità moderata di caffè hè bona per voi, bere troppu u pò ancu esse dannosu.

Inoltre, tenite à mente chì alcune di e prove ùn sò micca forti. Parechji di i studii sopra citati eranu di natura osservazionale. Tali studii ponu mustrà solu associu, ma ùn ponu micca pruvà chì u caffè hà causatu i benefici.

Se vulete assicurà i benefici potenziali per a salute di u caffè, evitate di aghjunghje zuccheru. È se beie caffè tende à influenzà u vostru sonnu, ùn ne beie micca dopu à duie ore di dopu meziornu.

Ma à a fine, una cosa hè vera: u caffè pò esse solu a bevanda più sana di u pianeta.

Posti Affascinanti

I mudelli di rollu sani di Hollywood

I mudelli di rollu sani di Hollywood

Hè difficiule di truvà a ai gra u corporeu in Hollywood oghje, ma ci hè una grande differenza trà parè in forma è e e in forma.Hè per que a ch'e aghju tatu in pi...
A snowboarder paralimpica Amy Purdy hà Rhabdo

A snowboarder paralimpica Amy Purdy hà Rhabdo

A determinazione pazza pò uttene à l'Olimpiadi-ma apparentemente, pò ancu uttene rhabdo. Rhabdo-cortu per a rabdomioli i-hè quandu un mu culu i face cu ì dannighjatu ch...