Autore: William Ramirez
Data Di Creazione: 17 Sittembre 2021
Aghjurnamentu Di Data: 19 Ghjugnu 2024
Anonim
URGENZE OCULISTICHE
Video: URGENZE OCULISTICHE

A malatia acuta di muntagna hè una malattia chì pò influenzà scalatori di muntagna, escursionisti, sciatori, o viaghjatori à alta altitudine, di solitu sopra i 2400 metri.

A malatia acuta di a muntagna hè causata da una pressione d'aria ridutta è da livelli più bassi d'ossigenu in altitudine alta.

U più veloce cullate à una alta altitudine, u più prubabile chì avete una malatia aguda di muntagna.

U megliu modu per prevene e malatie d'altitudine hè di cullà gradualmente. Hè una bona idea di passà qualchi ghjornu ascendendu à 9850 piedi (3000). Sopra à questu puntu ascende assai pianu per chì l'altitudine à chì dormi ùn cresce più di 990 piedi à 1640 piedi (300m à 500m) per notte.

Avete un risicu più elevatu di malatia acuta di muntagna se:

  • Campate à u livellu di u mare o vicinu à ellu è viaghjate à una alta altitudine.
  • Avete avutu a malatia prima.
  • Si ascende prestu.
  • Ùn avete micca acclimatizatu à l'altitudine.
  • L'alcolu o altre sostanze anu interferitu cù l'acclimatazione.
  • Avete prublemi medichi chì implicanu u core, u sistema nervosu o i pulmoni.

I vostri sintomi dipenderanu ancu da a velocità di a vostra salita è da quantu si spinge (esercita) sè stessu. I sintomi varienu da lievi à periculosi per a vita. Puderanu influenzà u sistema nervosu, i pulmoni, i musculi è u core.


In a maiò parte di i casi, i sintomi sò leve. I sintomi di malatia aguda di muntagna lieve à moderata ponu include:

  • Difficultà à dorme
  • Sturdimentu o stupore
  • Stanchezza
  • Mal di testa
  • Perda di l'appitittu
  • Nausea o vomitu
  • Impulsu rapidu (frequenza cardiaca)
  • Mancanza di fiatu cù sforzu

I sintomi chì ponu accade cù a malatia acuta di muntagna più severa includenu:

  • Culore turchinu à a pelle (cianosi)
  • Strintezza di pettu o congestione
  • Cunfusione
  • Tussa
  • Tussendu sangue
  • Diminuzione di a cuscenza o ritruvamentu da l'interazione suciale
  • Carrughju grisgiu o pallidu
  • Incapacità à marchjà in linea diritta, o à marchjà à tutti
  • Mancanza di fiatu à u riposu

U pruprietariu di a salute vi esaminerà è ascoltarà u vostru pettu cù un stetoscopiu. Questu pò rivelà soni chjamati crackles (rales) in u pulmone. I rali ponu esse un segnu di fluidu in i pulmoni.

E prove chì ponu esse fatte includenu:

  • Analisi di sangue
  • CT cerebrale
  • Radiografia di pettu
  • Elettrocardiogramma (ECG)

U diagnosticu precoce hè impurtante. A malatia acuta di muntagna hè più faciule da curà in i primi stadii.


U trattamentu principale per tutte e forme di malattia di a muntagna hè di scendere (discendere) à una altitudine più bassa u più rapidamente è in securità pussibule. Ùn duvete micca cuntinuà à scalà se sviluppate sintomi.

Un ossigenu extra deve esse datu, se dispunibule.

E persone cun malatie gravi di muntagna puderebbenu esse ammesse in un ospedale.

Un medicamentu chjamatu acetazolamide (Diamox) pò esse datu per aiutà à respirà megliu. Pò aiutà à riduce i sintomi. Questa medicina pò fà urinate più spessu. Assicuratevi di beie assai liquidi è evite l'alcol quandu pigliate sta droga. Questa medicina funziona megliu quandu hè presa prima di ghjunghje à una alta altitudine.

Sì avete fluidu in i vostri pulmoni (edema pulmonare), u trattamentu pò include:

  • Ossigenu
  • Un medicamentu per a pressione sanguigna alta chjamatu nifedipina
  • Inalatori agonisti beta per apre e vie aeree
  • Macchina di respirazione in casi severi
  • Medicina per aumentà u flussu di sangue versu i pulmoni chjamati inibitori di fosfodiesterasi (cum'è sildenafil)

Dexamethasone (Decadron) pò aiutà à riduce i sintomi aguti di malattia di a muntagna è u gonfiore in u cervellu (edema cerebrale).


E camere iperbariche portatili permettenu à l'escursionisti di simulà e cundizioni à altitudine più basse senza spustassi da a so situazione in muntagna. Questi dispositivi sò assai utili se u maltempu o altri fattori rendenu impensibile a scalata in muntagna.

A maiò parte di i casi sò lievi. I sintomi si miglioranu rapidamente quandu si scende per a muntagna à una altitudine più bassa.

Casi gravi ponu esse morti per prublemi pulmonari (edema pulmonare) o gonfiore cerebrale (edema cerebrale).

In lochi remoti, l'evacuazione d'urgenza pò esse micca pussibule, o u trattamentu pò esse ritardatu. Questu pò avè un effettu negativu annantu à u risultatu.

A prospettiva dipende da a percentuale di discendenza una volta chì i sintomi cumincianu. Alcune persone sò più propensi à sviluppà malatie cunnesse à l'altitudine è ùn puderanu micca risponde ancu.

E cumplicazioni ponu include:

  • Coma (mancanza di risposta)
  • Fluidu in i pulmoni (edema pulmonare)
  • Gonfiore di u cervellu (edema cerebrale), chì pò purtà à crisi, cambiamenti mentali, o danni permanenti à u sistema nervosu
  • Morte

Chjamate u vostru duttore se avete o avete sintomi di malatia acuta di muntagna, ancu sì avete sentitu megliu quandu avete tornatu à una altitudine più bassa.

Chjamate 911 o u vostru numeru di emergenza lucale se voi o un altru scalatore avete unu di i sintomi seguenti:

  • Livellu alteratu di vigilanza
  • Tussendu sangue
  • Problemi respiratorii severi

Falate in muntagna subitu è ​​u più sicuru pussibule.

E chjave per prevene a malatia acuta di muntagna includenu:

  • Arrampicà si nantu à a muntagna à pocu à pocu. L'ascensione graduale hè u fattore u più impurtante per prevene a malatia acuta di muntagna.
  • Fermate per un ghjornu o dui di riposu per ogni 2000 piedi (600 metri) di salita sopra i 8000 piedi (2400 metri).
  • Dormi à una altitudine più bassa quandu hè pussibule.
  • Assicuratevi chì avete a capacità di discendere rapidamente se hè necessariu.
  • Amparate à ricunnosce i primi sintomi di a malatia di a muntagna.

Se viaghjate sopra i 3000 metri (9840 piedi), duvete purtà abbastanza ossigenu per parechji ghjorni.

Se avete intenzione di scalà rapidamente, o di scalà à una alta altitudine, dumandate à u vostru fornitore nantu à i medicinali chì ponu aiutà.

Se site in periculu per una bassa quantità di globuli rossi (anemia), dumandate à u vostru fornitore se u vostru viaghju pianificatu hè sicuru. Dumandate ancu se un supplementu di ferru hè adattatu per voi. L'anemia riduce a quantità di ossigenu in u sangue. Questu vi face più prubabile di avè malattia in muntagna.

Mentre scalava:

  • Ùn beie alcolu
  • Bei assai liquidi
  • Manghjate pasti regulari chì anu riccu in carboidrati

Duvete evità altezze elevate se avete malatie cardiache o pulmonari.

Edema cerebrale à alta altitudine; Anoxia d'altitudine; Malatia d'altitudine; Malatia di muntagna; Edema pulmonare à grande altitudine

  • Sistema respiratoriu

Basnyat B, Paterson RD. Medicina di viaghju. In: Auerbach PS, Cushing TA, Harris NS, eds. Auerbach's Wilderness Medicine. 7a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2017: chap 79.

Harris NS. Medicina d'altitudine. In: Walls RM, Hockberger RS, Gausche-Hill M, eds. Medicina di Emergenza di Rosen: Cuncetti è Pratica Clinica. 9a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2018: chap 136.

Luks AM, Hackett PH. Altitudine alta è cundizioni mediche preesistenti. In: Auerbach PS, Cushing TA, Harris NS, eds. Auerbach's Wilderness Medicine. 7a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2017: chap 3.

Luks AM, Schoene RB, Swenson ER. Altitudine alta. In: Broaddus VC, Mason RJ, Ernst JD, et al, eds. Manuale di Murray è Nadel di Medicina Respiratoria. 6a ed. Filadelfia, PA: Elsevier Saunders; 2016: chap 77.

Posti Interessanti

L'emorragia dopu a tonsillectomia hè nurmale?

L'emorragia dopu a tonsillectomia hè nurmale?

PanoramicaUn anguinamentu minore dopu à una ton illectomia (rimozione di l'ambienti) pò e e nunda di cui preoccupa i, ma in certi ca i, u angu pò indicà una emergenza medica. ...
Tuttu ciò chì avete bisognu di sapè nantu à a sonnolenza

Tuttu ciò chì avete bisognu di sapè nantu à a sonnolenza

Panoramica en azione anormale di onnu o tanchi durante u ghjornu hè comunemente cunni ciuta cum'è onnolenza. A onnolenza pò purtà à intomi addiziunali, cum'è u c...