Autore: William Ramirez
Data Di Creazione: 23 Sittembre 2021
Aghjurnamentu Di Data: 17 Ghjugnu 2024
Anonim
Beware Recognize 4 things that trigger stomach acid before it’s too late
Video: Beware Recognize 4 things that trigger stomach acid before it’s too late

U cancheru esofagicu hè un cancheru chì principia in l'esofago. Questu hè u tubu per quale l'alimentu si move da a bocca à u stomacu.

U cancheru esofagicu ùn hè micca cumunu in i Stati Uniti. Accade u più spessu in l'omi di più di 50 anni.

Ci hè dui tippi principali di cancheru esofagicu; carcinoma squamous cell è adenocarcinoma. Sti dui tippi parenu sfarenti l'uni di l'altri sottu u microscopiu.

U cancheru esofagicu à cellule squamose hè legatu à fumà è à beve troppu alcolu.

L'adenocarcinoma hè u tippu più cumunu di cancheru esofagicu. Avè esofago Barrett aumenta u risicu di stu tipu di cancheru. A malatia di reflux acidu (malattia di reflux gastroesofagicu, o GERD) pò sviluppà in esofago Barrett. Altri fattori di risicu includenu fumà, esse maschili o esse obesi.

I sintomi ponu includere unu di i seguenti:

  • Movimentu in ritornu di l'alimentu attraversu l'esofago è possibbilmente a bocca (rigurgitazione)
  • Dolore di pettu chì ùn hè micca ligatu à manghjà
  • Difficultà à ingolle solidi o liquidi
  • Bruciore di stomacu
  • Vumitu di sangue
  • Perda di pesu

E prove aduprate per aiutà à diagnosticà u cancheru esofagicu ponu include:


  • Serie di raggi X presi per esaminà l'esofago (rondine di bariu)
  • MRI toracica o CT toracica (di solitu aduprata per aiutà à determinà u stadiu di a malattia)
  • Ultrasound endoscopicu (ancu qualchì volta adupratu per determinà u stadiu di a malattia)
  • Testu per esaminà è rimuovere un campione di u rivestimentu di l'esofago (esofagogastroduodenoscopia, EGD)
  • Scansione PET (qualchì volta utile per determinà u stadiu di a malattia, è sì una chirurgia hè pussibile)

E prove di feci ponu vede piccule quantità di sangue in e feci.

EGD serà adupratu per ottene un campione di tessutu da l'esofago per diagnosticà u cancheru.

Quandu u cancheru hè solu in l'esofago è ùn si hè micca spartu, a cirurgia serà fatta. U cancheru è una parte, o tuttu, di l'esofago hè eliminatu. A chirurgia pò esse fatta aduprendu:

  • Chirurgia aperta, durante a quale 1 o 2 incisioni più grande sò fatte.
  • Chirurgia minimamente invasiva, durante a quale una 2 à 4 piccule incisioni sò fatte in u ventre. Un laparoscopiu cù una piccula fotocamera hè inseritu in u ventre per una di e incisioni.

A radioterapia pò ancu esse aduprata invece di chirurgia in certi casi quandu u cancheru ùn si hè sparitu fora di l'esofagu.


Sia chimioterapia, radiazioni, o entrambe ponu esse aduprate per riduce u tumore è fà una chirurgia più faciule da fà.

Se a persona hè troppu malata per avè una chirurgia maiò o u cancheru si hè spartu in altri organi, a chimioterapia o a radiazione ponu esse aduprate per aiutà à riduce i sintomi. Questu hè chjamatu terapia palliativa. In quessi casi, a malatia ùn hè di solitu curabile.

Oltre à un cambiamentu di dieta, altri trattamenti chì ponu esse aduprati per aiutà u paziente à inghjuttà includenu:

  • Dilatazione (allargamentu) di l'esofago cù un endoscopiu. A volte un stent hè piazzatu per mantene l'esofago aperto.
  • Un tubu d'alimentazione in u stomacu.
  • Terapia fotodinamica, in cui una droga speciale hè iniettata in u tumore è poi esposta à a luce. A luce attiva a medicina chì attacca u tumore.

Pudete calmà u stress di a malattia unendu si à un gruppu di supportu per u cancer. A spartera cù l'altri chì anu sperienze è prublemi cumuni pò aiutà à ùn sente micca solu

Quandu u cancheru ùn si hè spartu fora di l'esofagu, a cirurgia pò migliurà a chance di sopravvivenza.


Quandu u cancheru si hè spartu in altre zone di u corpu, una cura ùn hè generalmente pussibule. U trattamentu hè direttu versu i sintomi.

E cumplicazioni ponu include:

  • Puntura
  • Perda di pesu grave da ùn manghjà abbastanza

Chjamate u vostru duttore sanitariu se avete difficultà à ingoiare senza una causa cunnisciuta è ùn migliora micca. Chjamate ancu sè avete altri sintomi di u cancheru esofagicu.

Per riduce u risicu di u cancheru di l'esofago:

  • Ùn FUMATE.
  • Limite o NON beie bevande alcoliche.
  • Fate cuntrollà da u vostru duttore se avete GERD severu.
  • Fate cuntrolli regulare se avete esofago Barrett.

Cancer - esofago

  • Esophagectomia - alta
  • Tubu d'alimentazione di gastrostomia - bolus
  • Tubu d'alimentazione di Ghjejunostomia
  • Sistema digestivu
  • Prevenzione di l'ardori
  • Cancer esofagale

Ku GY, Ilson DH. Cancer di l'esofago. In: Niederhuber JE, Armitage JO, Kastan MB, Doroshow JH, Tepper JE, eds. Oncolugia Clinica di Abeloff. 6a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2020: cap. 71.

Situ di l'Institutu Naziunale di u Cancer. Trattamentu di u cancheru esofageu (PDQ) - versione prufessiunale di a salute. www.cancer.gov/types/esophageal/hp/esophageal-treatment-pdq. Actualizatu u 12 di nuvembre di u 2019. Accessu u 5 di dicembre di u 2019.

Situ web di a Rete Naziunale di Cancer. Linee guida di pratica clinica NCCN in oncologia (linee guida NCCN): cancri di junzione esofagea è esofagogastrica. Versione 2.2019. www.nccn.org/professionals/physician_gls/pdf/esophageal.pdf. Actualizatu u 29 di maghju di u 2019. Accessu à u 4 di settembre di u 2019.

Oghje Interessante

Amputazione traumatica

Amputazione traumatica

L'amputazione traumatica hè a perdita di una parte di u corpu, di olitu un ditu, un ditu, un bracciu, o una gamba, chì i verifica in u ri ultatu di un accidente o di una ferita. e un acc...
Test di creatinina

Test di creatinina

Que ta prova mi ura i livelli di creatinina in angue è / o urina. A creatinina hè un pruduttu di rifiutu fattu da i vo tri mu culi in parte di l'attività regulare di tutti i ghjorni...