Autore: Clyde Lopez
Data Di Creazione: 17 Lugliu 2021
Aghjurnamentu Di Data: 21 Ghjugnu 2024
Anonim
Tendinite du tendon d’Achille : comment la traiter ?
Video: Tendinite du tendon d’Achille : comment la traiter ?

A tendinitis d'Achille si faci quandu u tendinu chì cullega u spinu di a gamba à u calcagnu diventa gonfiu è dulurosu vicinu à u fondu di u pede. Stu tendinu hè chjamatu tendinu d'Achille. Vi permette di spinghje u pede in ghjò. Aduprate u tendinu d'Achille quandu camminate, corse è salteti.

Ci hè dui grossi musculi in u vitellu. Queste creanu u putere necessariu per spinghje cù u pede o cullà nantu à i pedi. U grande tendinu d'Achille cullega questi musculi à u calcagnu.

U dulore à u taccu hè u più spessu dovutu à l'abusu eccessivu di u pede. Raramente, hè causatu da una ferita.

A tendinitis per l'usu eccessivu hè più cumuna in i più ghjovani. Pò accade in marchjatori, corridori, o altri atleti.

A tendinite d'Achille pò esse più probabile chì accade se:

  • Ci hè un aumentu improvvisu in a quantità o l'intensità di una attività.
  • I vostri musculi di u vitellu sò assai stretti (micca stesi).
  • Si corre nantu à superfici dure, cume u cimentu.
  • Si corre troppu spessu.
  • Saltate assai (cum'è quandu ghjucate à u basket).
  • Ùn portate micca scarpi chì danu à i vostri pedi un appoghju propiu.
  • U to pede si gira di colpu in o fora.

A tendinite da l'artrite hè più cumuna in adulti di età media è anziana. Un spronu di l'ossu o una crescita pò formassi in u fondu di l'ossu di u tallone. Questu pò irrità u tendinu d'Achille è causà dolore è gonfiore. I pedi piatti metteranu più tensione annantu à u tendinu.


I sintomi includenu u dolore in u taccu è longu a lunghezza di u tendinu quandu si cammina o corre. A zona pò esse dolorosa è rigida in a mattina.

U tendinu pò esse dulurosu à toccu o movesi. A zona pò esse gonfia è calda. Puderete avè prublemi à stà in piedi nantu à i vostri pedi. Pudete ancu avè prublemi à truvà scarpi chì si adattanu cunfortu per via di u dulore in u spinu di u to talone.

U fornitore di assistenza sanitaria farà un esame fisicu. Circheranu tenerezza longu u tendinu è u dolore in a zona di u tendinu quandu site in piedi.

I raggi X ponu aiutà à diagnosticà i prublemi ossi.

Una scansione MRI di u pede pò esse fatta se state considerendu una chirurgia o ci hè una possibilità chì avete una lacrima in u tendinu d'Achille.

I trattamenti principali per a tendinite d'Achille NON implicanu chirurgia. Hè impurtante di ricurdà chì pò piglià almenu 2 à 3 mesi per u dulore per andà.

Pruvate à mette u ghjacciu nantu à a zona di u tendinu d'Achille per 15 à 20 minuti, 2 à 3 volte à ghjornu. Cacciate u ghjacciu se a zona diventa numb.


Cambiamenti in attività ponu aiutà à gestisce i sintomi:

  • Diminuisce o ferma ogni attività chì provoca dolore.
  • Corre o marchjà nantu à superfici più lisce è più dolce.
  • Passà à andà in bicicletta, à nuà, o à altre attività chì mettenu menu stress nantu à u tendinu d'Achille.

U vostru fornitore o fisioterapeuta vi pò mostrà esercizi di allungamentu per u tendinu d'Achille.

Puderete ancu bisognu di fà cambiamenti in i vostri scarpi, cume:

  • Utilizendu un brace, stivale o cast per mantene u taccu è u tendinu fermu è permettenu à u gonfiore di calà
  • Piazzà i tacchi ascensori in u scarpu sottu u taccu
  • Purtate scarpi chì sò più dolce in e zone sopra è sottu à u cuscinu di u taccu

I farmaci antiinfiammatori non steroidali (AINE), cume l'aspirina è l'ibuprofene, ponu aiutà à alleviare u dolore o l'infiammazione.

Sì sti trattamenti NON miglioranu i sintomi, pudete avè bisognu di chirurgia per rimuovere u tessutu infiammatu è e zone anormali di u tendinu. Se ci hè un spronu di l'ossu chì irritanu u tendinu, a chirurgia pò esse aduprata per rimuovere u sperone.


A terapia extracorporea d'onda di scossa (ESWT) pò esse una alternativa à a chirurgia per e persone chì ùn anu micca rispostu à altri trattamenti. Stu trattamentu usa onde sonore à bassa dosi.

In a maiò parte di i casi, i cambiamenti di stile di vita aiutanu à migliurà i sintomi. Tenite à mente chì i sintomi ponu vultà si NON Limitate attività chì causanu dolore, o sì NON mantenite micca a forza è a flessibilità di u tendinu.

A tendinite d'Achille pò fà vi più probabile d'avè una rottura d'Achille. Sta cundizione provoca u più spessu un dulore acutu chì si sente cum'è se fussi statu culpitu in u spinu di u taccu cù un bastone. A riparazione chirurgica hè necessaria. Tuttavia, a cirurgia ùn pò micca avè successu cum'è di solitu perchè ci hè dighjà dannu à u tendinu.

Chjamate u vostru fornitore se:

  • Avete a pena in u taccu intornu à u tendinu d'Achille chì hè peghju cù l'attività.
  • Avete un dolore acutu è ùn pudete micca camminà o spinghje senza dolore estremu o debolezza.

Esercizii per mantene i musculi di u vitellu forti è flessibili aiutanu à riduce u risicu di tendinite. U sfruttamentu eccessivu di un tendinu d'Achille debule o strettu vi face più propensu à sviluppà tendinite.

Tendinite di u taccu; Dolore à u taccu - Achille

  • Tendinu d'Achille infiammatu

Biundo JJ. Bursitis, tendinitis, è altri disordini periarticulari è medicina sportiva. In: Goldman L, Schafer AI, eds. Medicina Goldman-Cecil. 26a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2020: chap 247.

Brotzman SB. Tendinopatia d'Achille. In: Giangarra CE, Manske RC, eds. Riabilitazione Ortopedica Clinica: Un Approcciu in Squadra. 4a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2018: chap 44.

Hogrefe C, Jones EM. Tendinopatia è bursite. In: Walls RM, Hockberger RS, Gausche-Hill M, eds. Medicina di Emergenza di Rosen: Cuncetti è Pratica Clinica. 9a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2018: chap 107.

Waldman SD. Tendinite d'Achille. In: Waldman SD, ed. Atlas di Sindromi di Dolore Cumunu. 4a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2019: chap 126.

Oghje Interessante

Medica manipulata: chì ghjè, vantaghji è cumu sapè se hè affidabile

Medica manipulata: chì ghjè, vantaghji è cumu sapè se hè affidabile

E droghe manipulate ò quelle chì ò preparate pre entendu una ricetta medica econdu u bi ognu di a per ona. Que ti rimedii ò preparati direttamente in farmacia da un farmaci ta adup...
Esame BERA: chì hè, per chì serve è cumu si face

Esame BERA: chì hè, per chì serve è cumu si face

L'e ame BERA, cunni ciutu ancu BAEP o Potenziale Evucatu Auditivu di u Cervellu, hè un e ame chì valuta tuttu u i tema uditariu, verificendu a pre enza di perdita uditiva, chì p...