Autore: Marcus Baldwin
Data Di Creazione: 19 Ghjugnu 2021
Aghjurnamentu Di Data: 22 Sittembre 2024
Anonim
Lifesigns Hospital Affairs (ITA): Operazione Extra Ematoma epidurale
Video: Lifesigns Hospital Affairs (ITA): Operazione Extra Ematoma epidurale

Un ematoma epidurale (EDH) hè sanguinante trà l'internu di u cranu è a copertura esterna di u cervellu (chjamata dura).

Un EDH hè spessu causatu da una frattura di u cranu durante a zitiddina o l'adulescenza. A membrana chì copre u cervellu ùn hè micca cusì attaccata à u craniu quant'è in i vechji è i zitelli di menu di 2 anni. Dunque, stu tippu di sangu hè più cumunu in i giovani.

Un EDH pò ancu accade per via di a rottura di un vascellu sanguinu, di solitu un'arteria. U vasciu sanguinariu poi sanguina in u spaziu trà a dura è u craniu.

I navi affettati sò spessu strappati da fratture di u cranu. E fratture sò u più spessu u risultatu di una ferita severa à a testa, cum'è quelle causate da motocicletta, bicicletta, skateboard, snowboard o accidenti automobilistici.

Un sanguinamentu rapidu provoca una raccolta di sangue (ematoma) chì pressa u cervellu. A pressione in a testa (pressione intracraniale, ICP) aumenta rapidamente. Questa pressione pò causà più ferite cerebrali.


Cuntattate un pruprietariu sanitariu per qualsiasi ferita in capu chì si traduce ancu in una breve perdita di cuscenza, o se ci sò altri sintomi dopu una ferita in testa (ancu senza perdita di cuscenza).

U schema tipicu di sintomi chì indicanu una EDH hè una perdita di cuscenza, seguita da vigilanza, poi perdita di cuscenza di novu. Ma questu mudellu ùn pò micca cumparisce in tutte e persone.

I sintomi più impurtanti di una EDH sò:

  • Cunfusione
  • Sturdimentu
  • Somnolenza o alteratu u livellu di vigilenza
  • Studiente allargatu in un ochju
  • Cefalee (severu)
  • Ferita di a testa o traumu seguitatu da perdita di cuscenza, un periodu di vigilanza, poi rapidu deterioramentu torna à l'incuscienza
  • Nausea o vomitu
  • Debbulezza in parte di u corpu, di solitu da u latu oppostu da u latu cù a pupilla ingrandata
  • I sequestri ponu accade per via di l'impattu di a testa

I sintomi di solitu si verificanu in pochi minuti à ore dopu una ferita à a testa è indicanu una situazione d'urgenza.


A volte, u sanguinamentu ùn principia per ore dopu una ferita à a testa. I sintomi di pressione annantu à u cervellu ùn si verificanu micca subitu.

L'esame di u cervellu è di u sistema nervosu (neurologicu) pò mostrà chì una parte specifica di u cervellu ùn funziona micca bè (per esempiu, pò esse una debolezza di u bracciu da una parte).

L'esame pò ancu presentà segni di ICP aumentatu, cume:

  • Mal di testa
  • Somnolenza
  • Cunfusione
  • Nausea è vomitu

Se ci hè un ICP aumentatu, a chirurgia d'urgenza pò esse necessaria per alleviare a pressione è prevene ulteriori lesioni cerebrali.

Un CT di testa senza cuntrastu cunfirmerà u diagnosticu di EDH, è preciserà a situazione esatta di l'hematoma è di qualsiasi frattura cranica associata. A MRI pò esse utile per identificà picculi ematomi epidurali da quelli subdurali.

Un EDH hè una cundizione d'urgenza. L'ubbiettivi di trattamentu includenu:

  • Piglià misure per salvà a vita di a persona
  • Cuntrullendu i sintomi
  • Minimizà o prevene i danni permanenti à u cervellu

E misure di supportu vitale ponu esse necessarie. A chirurgia d'urgenza hè spessu necessaria per riduce a pressione in u cervellu. Questu pò includere a perforazione di un picculu foru in u craniu per alleviare a pressione è permettere à u sangue di drenà fora di u cranu.


Grandi ematomi o coaguli di sangue solidi ponu avè bisognu à esse cacciati attraversu una apertura più grande in u cranu (craniotomia).

I medicinali usati in più di a chirurgia varieranu secondu u tippu è a gravità di i sintomi è u dannu cerebrale chì si verifica.

I medicinali antiseizure ponu esse aduprati per cuntrullà o prevene e crisi. Alcuni medicinali chjamati agenti iperosmotici ponu esse aduprati per riduce u gonfiore cerebrale.

Per e persone cun diluenti di sangue o cù disordini di i sanguinamenti, trattamenti per prevene ulteriore sanguinamentu ponu esse necessarii.

Un EDH hà un risicu elevatu di morte senza intervenzione chirurgica rapida. Ancu cun pronta assistenza medica, un risicu significativu di morte è invalidità resta.

Ci hè un risicu di ferita cerebrale permanente, ancu se EDH hè trattatu. I sintomi (cum'è crisi) ponu persiste per parechji mesi, ancu dopu u trattamentu. À u tempu ponu diventà menu frequenti o sparì. I sequestri ponu cumincià finu à 2 anni dopu a ferita.

In adulti, a maiò parte di a recuperazione si faci in i primi 6 mesi. Di solitu ci hè qualchì miglioramentu annantu à 2 anni.

Se ci hè un dannu cerebrale, a ripresa sana ùn hè micca prubabile. Altre complicazioni includenu sintomi permanenti, cume:

  • Herniazione di u cervellu è coma permanente
  • Idrocefalu di pressione nurmale, chì pò purtà à debbulezza, mal di testa, incontinenza, è difficultà à marchjà
  • Paralisi o perdita di sensazione (chì hà iniziatu à u mumentu di a ferita)

Andate à a sala di emergenza o chjamate 911 o u numeru di emergenza lucale se i sintomi di EDH si verificanu.

E ferite spinali si verificanu spessu cù ferite à a testa. Se duvete spustà a persona prima chì l'aiutu arrivi, pruvate à tene fermu u collu.

Chjamate u fornitore se questi sintomi persistenu dopu u trattamentu:

  • Perda di memoria o prublemi di messa à focu
  • Sturdimentu
  • Mal di testa
  • Ansietà
  • Prublemi di parlà
  • Perdita di u muvimentu in una parte di u corpu

Andate à a sala d'urgenza o chjamate u 911 o u numeru di emergenza locale sì questi sintomi si sviluppanu dopu u trattamentu:

  • Prublemi di respira
  • Crisi
  • I pupi allargati di l'ochji o i pupulari ùn anu micca listessa dimensione
  • Riduzione ridutta
  • Perda di cuscenza

Un EDH ùn pò micca esse prevenutu una volta chì si hè fatta una ferita in capu.

Per diminuì u risicu di ferite à a testa, aduprate l'attrezzature di sicurezza adatte (cume caschi, caschi di bicicletta o di moto, è cinture di sicurezza).

Seguitate e precauzioni di sicurezza in u travagliu è in sport è attività recreative. Per esempiu, ùn fate micca immersione in acqua se a prufundità di l'acqua hè scunnisciuta o se e rocce ponu esse presenti.

Ematoma extradurale; Emorragia extradurale; Emorragia epidurale; EDH

Situ di l'Istitutu Naziunale di Disordini Neurologichi è Stroke. Traumatic brain injury: speranza attraversu a ricerca. www.ninds.nih.gov/Disorders/Patient-Caregiver-Education/Hope-Through-Research/Traumatic-Brain-Injury-Hope-Through. Actualizatu u 24 d'aprile di u 2020. Accessu à u 3 di nuvembre di u 2020.

Shahlaie K, Zwienenberg-Lee M, Muizelaar JP. Fisiopatologia clinica di traumatic brain injury. In: Winn HR, ed. Chirurgia neurologica Youmans è Winn. 7a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2017: chap 346.

Wermers JD, Hutchison LH. Trauma. In: Coley BD, ed. Imaging Diagnosticu Pediatricu di Caffey. XIII ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2019: chap 39.

Interessante Nantu À U Situ

Cumu Ghjucà cù u Vostru Neunatu: 7 Idee per Baby Playtime

Cumu Ghjucà cù u Vostru Neunatu: 7 Idee per Baby Playtime

Illu trazione di Aly a Kiefer pe u, in i primi tempi di a zitellina, trà l'alimentazione è i cambiamenti è i dormi, hè faciule di dumanda i "Chì facciu cù tu zit...
A Dieta Giusta per Prediabetes

A Dieta Giusta per Prediabetes

Chì ghjè prediabete ?Un diagno ticu di prediabete pò e e allarmante. ta cundizione hè marcata da un zuccherinu in angue anormalmente altu (gluco iu) u più pe u per via di a r...