Autore: Virginia Floyd
Data Di Creazione: 5 Aostu 2021
Aghjurnamentu Di Data: 22 Ghjugnu 2024
Anonim
How to TREAT TMJ (Temporomandibular Joint) Dysfunction and BRUXISM (teeth grinding)  ©
Video: How to TREAT TMJ (Temporomandibular Joint) Dysfunction and BRUXISM (teeth grinding) ©

U bruxismu hè quandu grindate i denti (fate scorrere i denti avanti è avanti sopra l'altru).

A ghjente pò stringhje è macinà senza esse cuscenti. Pò accade di ghjornu è di notte. U bruxismu durante u sonnu hè spessu un prublema maiò perchè hè più difficiule da cuntrullà.

Ci hè qualchì disaccordu nantu à a causa di u bruxismu. U stress cutidianu pò esse u trigger in parechje persone. Alcune persone probabilmente stringenu o strincenu i denti è ùn sentenu mai sintomi.

Fattori chì influenzanu sì u bruxismu causa o micca u dolore è altri prublemi varieranu da persona à persona. Puderanu include:

  • Quantu stress avete
  • Quantu tempu è quantu strinti strinti è macinate i denti
  • Sia chì i vostri denti sò misalignati
  • A vostra postura
  • A vostra capacità di rilassate
  • A vostra dieta
  • E vostre abitudine di sonnu

Grindà i denti mette pressione nantu à i musculi, i tessuti è altre strutture intornu à a vostra mascella. I sintomi ponu causà prublemi articularii temporomandibulari (TMJ).


A macinazione pò usà i denti. Pò esse abbastanza rumurosu di notte per disturbà i cumpagni di sonnu.

I sintomi di bruxismu includenu:

  • Ansietà, stress, è tensione
  • Depressione
  • Earache (in parte perchè e strutture di l'articulu temporomandibulare sò assai vicinu à u canali di l'arechja, è perchè pudete sente u dolore in un locu diversu da a so fonte; questu hè chjamatu dolore riferitu)
  • Disturbi alimentarii
  • Mal di testa
  • Tenerezza musculare, soprattuttu a mane
  • Sensibilità calda, fredda o dolce in i denti
  • Insonnia
  • Mandibula addulurata o dulurosa

Un esame pò escludere altri disordini chì ponu causà dolore à a mandibula o dolore à l'arechja, cumpresu:

  • Disturbi dentali
  • Disturbi di l'arechja, cum'è infezioni di l'arechja
  • Prublemi cù l'articulazione temporomandibulare (ATM)

Pudete avè una storia di un altu livello di stress è tensione.

L'ubbiettivi di u trattamentu sò di riduce u dolore, prevene i danni permanenti à i denti, è riduce u strincimentu u più pussibule.


Questi cunsiglii di autocura ponu aiutà à alleviare u dolore:

  • Applica ghiacciu o calore bagnatu à i musculi di a mascella induriti. Sia pò aiutà.
  • Evite di manghjà alimenti duri o densi cum'è noci, dolci, è bistecca.
  • Ùn masticate micca gomma.
  • Bei assai acqua ogni ghjornu.
  • Dormite assai.
  • Amparate esercizii fisichi di stinimentu di fisioterapia per aiutà i musculi è l'articuli di ogni latu di a testa à ritruvà a normalità.
  • Massate i musculi di u collu, di e spalle è di a faccia. Circate i picculi noduli dolorosi chjamati punti di scatenu chì ponu causà dolore in tutta a testa è a faccia.
  • Relaxate a faccia è i musculi di a mascella per tutta a ghjurnata. U scopu hè di fà di a rilassazione facciale un abitudine.
  • Pruvate à riduce u vostru stress cutidianu è impara tecniche di rilassamentu.

Per prevene i danni à i vostri denti, i protettori di a bocca o l'apparecchi (stecche) sò spessu usati per trattà a macinazione di i denti, u serramentu è i disordini di l'ATM. Una stecca pò aiutà à prutege i denti da a pressione di macinazione.

Una stecca ben adattata deve aiutà à minimizà l'effetti di a macinazione. Tuttavia, alcune persone trovanu chì i sintomi si ne vanu finchè usanu a stecca, ma u dolore torna quandu si fermanu. A stecca pò ancu micca travaglià bè cù u tempu.


Ci sò parechji tippi di stecche. Alcuni si adattanu sopra i denti superiori, alcuni in u fondu. Puderanu esse pensati per mantene a vostra mascella in una pusizione più rilassata o furnisce una altra funzione. Se un tippu ùn funziona, un altru pò. L'iniezioni di Botox in i musculi di a mascella anu ancu mostratu qualchì successu in u cuntrollu di u serramentu è di a macinazione.

Dopu a terapia di splint, l'ajustamentu di u mudellu di muzzicu pò aiutà alcune persone.

Infine, assai approcci pruvanu à aiutà e persone à amparà i so cumpurtamenti stretti. Quessi sò più riesciuti per u strincimentu di u ghjornu.

In certe persone, solu rilassà è mudificà u cumpurtamentu di u ghjornu hè abbastanza per riduce u bruxismu di notte. I metudi per mudificà direttamente u clenching di notte ùn sò micca stati ben studiati. Includenu dispositivi di biofeedback, autoipnosi, è altre terapie alternative.

U bruxismu ùn hè micca un disordine periculosu. Tuttavia, pò causà danni permanenti à i denti è dolore à a mascella scomodi, mal di testa, o dolore à l'arechja.

U bruxismu pò causà:

  • Depressione
  • Disturbi alimentarii
  • Insonnia
  • Aumenta i prublemi dentali o TMJ
  • Denti fratturati
  • Recinging gums

A macinazione notturna pò svegliare i compagni di stanza o i cullaburatori di sonnu.

Vede subitu un dentistu se avete difficultà à manghjà o à apre a bocca. Tenite à mente chì una larga varietà di cundizioni pussibuli, da l'artrite à e ferite di ferita, ponu causà sintomi di TMJ. Dunque, vedi u vostru dentistu per una valutazione cumpleta se e misure di autocura ùn aiutanu micca in parechje settimane.

A macinazione è u serramentu ùn rientranu chjaramente in una sola disciplina medica. Ùn ci hè micca una specialità TMJ ricunnisciuta in odontoiatria. Per un approcciu basatu nantu à u massaggio, cercate un massoterapeuta addestratu à a terapia di punti di trigger, terapia neuromusculare o massaggio clinicu.

I dentisti chì anu più sperienza cù i disordini TMJ pigliaranu tipicamente i raggi X è prescriveranu un bocca. A chirurgia hè oramai cunsiderata cum'è l'ultimu risorse per TMJ.

A riduzione di u stress è a gestione di l'ansietà ponu riduce u bruxismu in e persone chì sò propensi à a situazione.

Denti macinati; Stringhjendu

Indresano AT, Park CM. Gestione non chirurgica di disordini cumuni temporomandibulari. In: Fonseca RJ, ed. Chirurgia Orale è Maxillofaciale. 3a ed. St Louis, MO: Elsevier; 2018: chap 39.

Ryan CA, Walter HJ, DeMaso DR. Disturbi è abitudini motori. In: Kliegman RM, St. Geme JW, Blum NJ, Shah SS, Tasker RC, Wilson KM, eds. Manuale di Nelson di Pediatria. 21a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2020: chap 37.

Scelta Di Lettori

Angiotomugrafia: cosa hè, à chì serve è cumu si prepara

Angiotomugrafia: cosa hè, à chì serve è cumu si prepara

L'angiotomugrafia hè un te t di diagno ticu rapidu chì permette a vi ualizazione perfetta di placche di gra u o di calciu in e vene è l'arterie di u corpu, aduprendu l'attre...
Cumu hè a menstruazione in a menopausa?

Cumu hè a menstruazione in a menopausa?

Quandu una donna principia à entre in menopau a, u o ciclu men truale hè a ai alteratu per via di i cambiamenti ormonali improvvi i è cu tanti chì i verificanu in que ta tappa di a...