Autore: Janice Evans
Data Di Creazione: 27 Lugliu 2021
Aghjurnamentu Di Data: 19 Ghjugnu 2024
Anonim
Idrocefalo
Video: Idrocefalo

L'idrocefalu hè un accumulu di fluidu in u craniu chì porta à u gonfiore cerebrale.

Hydrocephalus significa "acqua nantu à u cervellu".

L'idrocefalu hè dovutu à un prublema cù u flussu di u fluidu chì circonda u cervellu. Stu fluidu hè chjamatu fluidu cerebrospinali, o CSF. U fluidu circonda u cervellu è a medula spinale è aiuta à ammortizà u cervellu.

U CSF si sposta normalmente attraversu u cervellu è a medula spinale è hè bagnatu in u sangue. I livelli di CSF in u cervellu ponu aumentà se:

  • U flussu di CSF hè bluccatu.
  • U fluidu ùn si assorbe currettamente in u sangue.
  • U cervellu face troppu fluidu.

Troppu CSF mette pressione nantu à u cervellu. Questu spinge u cervellu in contru u craniu è danneghja u tessutu cerebrale.

L'idrocefalu pò cumincià mentre u zitellu cresce in l'utru. Hè cumunu in i zitelli chì anu un mielomeningocele, un difettu di nascita induve a colonna spinale ùn si chjude micca bè.

L'idrocefalu pò ancu esse da:

  • Difetti genetichi
  • Certi infezioni durante a gravidanza

In i zitelli, l'idrocefalu pò esse da:


  • Infezioni chì affettanu u sistema nervosu centrale (cume a meningite o l'encefalite), in particulare in i zitelli.
  • Sanguinamentu in u cervellu durante o subitu dopu u parto (in particulare in i zitelli prematuri).
  • Inghjulia prima, durante o dopu à u partitu, cumpresa l'emorragia subaracnoidea.
  • Tumuri di u sistema nervosu centrale, cumpresu u cervellu o a medula spinale.
  • Inghjulia o traumu.

L'idrocefalu si face spessu in i zitelli. Un altru tipu, chjamatu idrocefalu di pressione normale, pò accade in adulti è anziani.

I sintomi di l'idrocefalia dipendenu da:

  • Età
  • Quantità di danni cerebrali
  • Ciò chì causa l'accumulazione di fluidu CSF

In i zitelli, l'idrocefalu face chì a fontanella (puntu molle) sburge è a testa sia più grande di quella prevista. I primi sintomi ponu ancu include:

  • Ochji chì parenu fighjà in ghjò
  • Irritabilità
  • Crisi
  • Suture separate
  • Sonnolenza
  • Vumitu

I sintomi chì ponu accade in i zitelli maiò ponu include:


  • Pianta breve, stridula, acuta
  • Cambiamenti in a personalità, a memoria, o a capacità di ragiunà o di pensà
  • Cambiamenti in l'aspettu di u visu è u spaziu di l'ochji
  • Ochji incruciati o movimenti oculari incontrollati
  • Difficultà per alimentà
  • Sonnolenza eccessiva
  • Mal di testa
  • Irritabilità, poveru cuntrollu di u temperamentu
  • Perdita di cuntrollu di a vejiga (incontinenza urinaria)
  • Perdita di coordinazione è prublemi per marchjà
  • Spasticità musculare (spasm)
  • Cresce lenta (zitellu da 0 à 5 anni)
  • Muvimentu lentu o ristrettu
  • Vumitu

U pruprietariu di a salute esaminerà u zitellu. Questu pò mostrà:

  • E vene tese o gonfie nantu à u cuoiu capellutu di u zitellu.
  • Soni anormali quandu u fornitore tocca leggermente nantu à u craniu, suggerendu un prublema cù l'osse di u craniu.
  • Tuttu o parte di a testa pò esse più grande di u normale, spessu a parte anteriore.
  • Ochji chì parenu "affunditi".
  • A parte bianca di l'ochju apparisce nantu à a zona culurita, chì face pare un "sole tramontu".
  • I Riflessi ponu esse nurmali.

E misure ripetute di a circonferenza di a testa cù u tempu ponu dimostrà chì a testa diventa più grande.


Una tomografia di u capu hè unu di i migliori testi per identificà l'idrocefalu. Altri testi chì ponu esse fatti includenu:

  • Arteriografia
  • Scansione di u cervellu cù radioisotopi
  • Ultrasound craniale (un ultrasound di u cervellu)
  • A puntura lumbare è l'esame di u fluidu cerebrospinali (raramente fattu)
  • Radiografia di u craniu

L'ubbiettivu di u trattamentu hè di riduce o prevene i danni cerebrali migliorendu u flussu di CSF.

A cirurgia pò esse fatta per eliminà un bloccu, se hè pussibule.

Se no, un tubu flessibile chjamatu shunt pò esse piazzatu in u cervellu per riavviare u flussu di CSF. U shunt manda CSF à un'altra parte di u corpu, cum'è a zona di u ventre, induve pò esse assorbita.

Altri trattamenti ponu include:

  • Antibiotici se ci sò segni di infezione. Infezzioni gravi ponu esse necessarie per esse rimosse da u shunt.
  • Una prucedura chjamata terza ventriculostomia endoscopica (ETV), chì allevia a pressione senza rimpiazzà u shunt.
  • Eliminà o brusgià (cauterizà) e parti di u cervellu chì producenu CSF.

U zitellu averà bisognu di cuntrolli regulari per assicurassi chì ùn ci sia più prublemi. E prove seranu fatte di modu regulare per verificà u sviluppu di u zitellu, è per circà prublemi intellettuali, neurologichi o fisichi.

Infermieri in visita, servizii suciali, gruppi di supportu è agenzie lucali ponu furnisce un sustegnu emotivu è aiutà cù a cura di un zitellu cù idrocefalu chì hà gravi danni cerebrali.

Senza trattamentu, finu à 6 persone in 10 cun idrocefalu morenu. Quelli chì sopravvivenu averanu diverse quantità di disabilità intellettuali, fisiche è neurologiche.

A prospettiva dipende da a causa. L'idrocefalu chì ùn hè micca dovutu à una infezzione hà a migliore prospettiva. E persone cun idrocefalu causatu da i tumori spessu feranu assai male.

A maiò parte di i zitelli cun idrocefalu chì sopravvivenu per 1 annu averanu una vita abbastanza normale.

U shunt pò esse bluccatu. I sintomi di un tali bloccu includenu mal di testa è vomitu. I chirurghi ponu pudè aiutà u shunt à apre senza avè da rimpiazzallu.

Pò esse altri prublemi cù u shunt, cum'è u kinking, a separazione di tubi, o l'infezzione in a zona di u shunt.

Altre complicazioni ponu include:

  • Cumplicazioni di cirurgia
  • Infezzioni cum'è meningite o encefalite
  • Indebulimentu intellettuale
  • Dannu nervu (diminuzione di u muvimentu, sensazione, funzione)
  • Disabilità fisiche

Cercate l'assistenza medica subitu se u vostru zitellu hà sintomi di stu disordine. Andate à a sala d'urgenza o chjamate u 911 se si presentanu sintomi d'urgenza, cum'è:

  • Prublemi di respirazione
  • Somnolenza estrema o sonnolenza
  • Difficultà d'alimentazione
  • Frebba
  • Gridu acutu
  • Nisun pulse (battitu di u core)
  • Crisi
  • Severu mal di testa
  • Collu rigidu
  • Vumitu

Duvete ancu chjamà u vostru fornitore se:

  • U zitellu hè statu diagnosticatu cun idrocefalu, è a cundizione s'aggrava.
  • Ùn pudete micca curà u zitellu in casa.

Prutegge u capu di un criaturu o di un zitellu da e ferite. U trattamentu prontu di infezioni è altri disordini associati à l'idrocefalu pò riduce u risicu di sviluppà u disordine.

Acqua nantu à u cervellu

  • Shunt ventriculoperitoneale - scarica
  • Craniu di un nascitu

Jamil O, Kestle JRW. Heydocephalus in i zitelli: etiologia è gestione generale. In: Winn HR, ed. Chirurgia neurologica Youmans è Winn. 7a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2017: chap 197.

Kinsman SL, Johnston MV. Anomalie congenite di u sistema nervosu centrale. In: Kliegman RM, St Geme JW, Blum NJ, Shah SS, Tasker RC, Wilson KM, eds. Manuale di Nelson di Pediatria. 21a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2020: chap 609.

Rosenberg GA. Edema cerebrale è disordini di a circolazione di u fluidu cerebrospinale. In: Daroff RB, Jankovic J, Mazziotta JC, Pomeroy SL, eds. Neurologia di Bradley in Pràtica Clinica. 7a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2016: chap 88.

Publicazioni Fresche

Virus Zika

Virus Zika

U Zika hè un viru chì i parghje oprattuttu da e zanzare. Una mamma incinta pò tra mette à u o zitellu durante a gravidanza o intornu à u mumentu di a na cita. i pò parghj...
Urina - sanguinosa

Urina - sanguinosa

U angue in l'urina hè chjamatu hematuria. A quantità pò e e a ai chjuca è rilevata olu cù te ti di urina o ottu un micro copiu. In altri ca i, u angue hè vi ibile. pe...