Autore: Janice Evans
Data Di Creazione: 27 Lugliu 2021
Aghjurnamentu Di Data: 6 Maghju 2025
Anonim
Idrocefalo
Video: Idrocefalo

L'idrocefalu hè un accumulu di fluidu in u craniu chì porta à u gonfiore cerebrale.

Hydrocephalus significa "acqua nantu à u cervellu".

L'idrocefalu hè dovutu à un prublema cù u flussu di u fluidu chì circonda u cervellu. Stu fluidu hè chjamatu fluidu cerebrospinali, o CSF. U fluidu circonda u cervellu è a medula spinale è aiuta à ammortizà u cervellu.

U CSF si sposta normalmente attraversu u cervellu è a medula spinale è hè bagnatu in u sangue. I livelli di CSF in u cervellu ponu aumentà se:

  • U flussu di CSF hè bluccatu.
  • U fluidu ùn si assorbe currettamente in u sangue.
  • U cervellu face troppu fluidu.

Troppu CSF mette pressione nantu à u cervellu. Questu spinge u cervellu in contru u craniu è danneghja u tessutu cerebrale.

L'idrocefalu pò cumincià mentre u zitellu cresce in l'utru. Hè cumunu in i zitelli chì anu un mielomeningocele, un difettu di nascita induve a colonna spinale ùn si chjude micca bè.

L'idrocefalu pò ancu esse da:

  • Difetti genetichi
  • Certi infezioni durante a gravidanza

In i zitelli, l'idrocefalu pò esse da:


  • Infezioni chì affettanu u sistema nervosu centrale (cume a meningite o l'encefalite), in particulare in i zitelli.
  • Sanguinamentu in u cervellu durante o subitu dopu u parto (in particulare in i zitelli prematuri).
  • Inghjulia prima, durante o dopu à u partitu, cumpresa l'emorragia subaracnoidea.
  • Tumuri di u sistema nervosu centrale, cumpresu u cervellu o a medula spinale.
  • Inghjulia o traumu.

L'idrocefalu si face spessu in i zitelli. Un altru tipu, chjamatu idrocefalu di pressione normale, pò accade in adulti è anziani.

I sintomi di l'idrocefalia dipendenu da:

  • Età
  • Quantità di danni cerebrali
  • Ciò chì causa l'accumulazione di fluidu CSF

In i zitelli, l'idrocefalu face chì a fontanella (puntu molle) sburge è a testa sia più grande di quella prevista. I primi sintomi ponu ancu include:

  • Ochji chì parenu fighjà in ghjò
  • Irritabilità
  • Crisi
  • Suture separate
  • Sonnolenza
  • Vumitu

I sintomi chì ponu accade in i zitelli maiò ponu include:


  • Pianta breve, stridula, acuta
  • Cambiamenti in a personalità, a memoria, o a capacità di ragiunà o di pensà
  • Cambiamenti in l'aspettu di u visu è u spaziu di l'ochji
  • Ochji incruciati o movimenti oculari incontrollati
  • Difficultà per alimentà
  • Sonnolenza eccessiva
  • Mal di testa
  • Irritabilità, poveru cuntrollu di u temperamentu
  • Perdita di cuntrollu di a vejiga (incontinenza urinaria)
  • Perdita di coordinazione è prublemi per marchjà
  • Spasticità musculare (spasm)
  • Cresce lenta (zitellu da 0 à 5 anni)
  • Muvimentu lentu o ristrettu
  • Vumitu

U pruprietariu di a salute esaminerà u zitellu. Questu pò mostrà:

  • E vene tese o gonfie nantu à u cuoiu capellutu di u zitellu.
  • Soni anormali quandu u fornitore tocca leggermente nantu à u craniu, suggerendu un prublema cù l'osse di u craniu.
  • Tuttu o parte di a testa pò esse più grande di u normale, spessu a parte anteriore.
  • Ochji chì parenu "affunditi".
  • A parte bianca di l'ochju apparisce nantu à a zona culurita, chì face pare un "sole tramontu".
  • I Riflessi ponu esse nurmali.

E misure ripetute di a circonferenza di a testa cù u tempu ponu dimostrà chì a testa diventa più grande.


Una tomografia di u capu hè unu di i migliori testi per identificà l'idrocefalu. Altri testi chì ponu esse fatti includenu:

  • Arteriografia
  • Scansione di u cervellu cù radioisotopi
  • Ultrasound craniale (un ultrasound di u cervellu)
  • A puntura lumbare è l'esame di u fluidu cerebrospinali (raramente fattu)
  • Radiografia di u craniu

L'ubbiettivu di u trattamentu hè di riduce o prevene i danni cerebrali migliorendu u flussu di CSF.

A cirurgia pò esse fatta per eliminà un bloccu, se hè pussibule.

Se no, un tubu flessibile chjamatu shunt pò esse piazzatu in u cervellu per riavviare u flussu di CSF. U shunt manda CSF à un'altra parte di u corpu, cum'è a zona di u ventre, induve pò esse assorbita.

Altri trattamenti ponu include:

  • Antibiotici se ci sò segni di infezione. Infezzioni gravi ponu esse necessarie per esse rimosse da u shunt.
  • Una prucedura chjamata terza ventriculostomia endoscopica (ETV), chì allevia a pressione senza rimpiazzà u shunt.
  • Eliminà o brusgià (cauterizà) e parti di u cervellu chì producenu CSF.

U zitellu averà bisognu di cuntrolli regulari per assicurassi chì ùn ci sia più prublemi. E prove seranu fatte di modu regulare per verificà u sviluppu di u zitellu, è per circà prublemi intellettuali, neurologichi o fisichi.

Infermieri in visita, servizii suciali, gruppi di supportu è agenzie lucali ponu furnisce un sustegnu emotivu è aiutà cù a cura di un zitellu cù idrocefalu chì hà gravi danni cerebrali.

Senza trattamentu, finu à 6 persone in 10 cun idrocefalu morenu. Quelli chì sopravvivenu averanu diverse quantità di disabilità intellettuali, fisiche è neurologiche.

A prospettiva dipende da a causa. L'idrocefalu chì ùn hè micca dovutu à una infezzione hà a migliore prospettiva. E persone cun idrocefalu causatu da i tumori spessu feranu assai male.

A maiò parte di i zitelli cun idrocefalu chì sopravvivenu per 1 annu averanu una vita abbastanza normale.

U shunt pò esse bluccatu. I sintomi di un tali bloccu includenu mal di testa è vomitu. I chirurghi ponu pudè aiutà u shunt à apre senza avè da rimpiazzallu.

Pò esse altri prublemi cù u shunt, cum'è u kinking, a separazione di tubi, o l'infezzione in a zona di u shunt.

Altre complicazioni ponu include:

  • Cumplicazioni di cirurgia
  • Infezzioni cum'è meningite o encefalite
  • Indebulimentu intellettuale
  • Dannu nervu (diminuzione di u muvimentu, sensazione, funzione)
  • Disabilità fisiche

Cercate l'assistenza medica subitu se u vostru zitellu hà sintomi di stu disordine. Andate à a sala d'urgenza o chjamate u 911 se si presentanu sintomi d'urgenza, cum'è:

  • Prublemi di respirazione
  • Somnolenza estrema o sonnolenza
  • Difficultà d'alimentazione
  • Frebba
  • Gridu acutu
  • Nisun pulse (battitu di u core)
  • Crisi
  • Severu mal di testa
  • Collu rigidu
  • Vumitu

Duvete ancu chjamà u vostru fornitore se:

  • U zitellu hè statu diagnosticatu cun idrocefalu, è a cundizione s'aggrava.
  • Ùn pudete micca curà u zitellu in casa.

Prutegge u capu di un criaturu o di un zitellu da e ferite. U trattamentu prontu di infezioni è altri disordini associati à l'idrocefalu pò riduce u risicu di sviluppà u disordine.

Acqua nantu à u cervellu

  • Shunt ventriculoperitoneale - scarica
  • Craniu di un nascitu

Jamil O, Kestle JRW. Heydocephalus in i zitelli: etiologia è gestione generale. In: Winn HR, ed. Chirurgia neurologica Youmans è Winn. 7a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2017: chap 197.

Kinsman SL, Johnston MV. Anomalie congenite di u sistema nervosu centrale. In: Kliegman RM, St Geme JW, Blum NJ, Shah SS, Tasker RC, Wilson KM, eds. Manuale di Nelson di Pediatria. 21a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2020: chap 609.

Rosenberg GA. Edema cerebrale è disordini di a circolazione di u fluidu cerebrospinale. In: Daroff RB, Jankovic J, Mazziotta JC, Pomeroy SL, eds. Neurologia di Bradley in Pràtica Clinica. 7a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2016: chap 88.

Publicazioni

Pudete travaglià dopu avè u vaccinu COVID-19?

Pudete travaglià dopu avè u vaccinu COVID-19?

Dopu un longu 12 me i (è cuntendu, ugh), ottene un colpu - o, in a maiò parte di i ca i, dui colpi - ùn hè mai entitu cu ì bè. Offrendu un prezio u en u di ollievu è...
Puderete vulerete tene fora di piglià quelli medicinali allergii prima di rompe una sudore

Puderete vulerete tene fora di piglià quelli medicinali allergii prima di rompe una sudore

Quandu u ole appari ce infine dopu un longu è fretu invernu, tuttu ciò chì vulete fà hè orte fora, è pu tà u vo tru allenamentu à l'aria aperta hè u pr...