Autore: Janice Evans
Data Di Creazione: 26 Lugliu 2021
Aghjurnamentu Di Data: 19 Ghjugnu 2024
Anonim
Mastectomía radical (Radical Mastectomy step by step)
Video: Mastectomía radical (Radical Mastectomy step by step)

Una mastectomia hè una chirurgia per rimuovere u tessutu mammariu. Alcune di a pelle è u capezzolu ponu ancu esse rimossi. Tuttavia, a chirurgia chì risparmia u nipple è a pelle pò avà esse fatta più spessu. A chirurgia hè più spessu fatta per trattà u cancheru di u senu.

Prima di l'iniziu di a chirurgia, vi darà anestesia generale. Ciò significa chì sarete addurmintati è senza dolore durante a chirurgia.

Ci sò sfarenti tippi di mastectomie. Quale face u vostru chirurgu dipende da u tippu di prublema di senu chì avete. A maiò parte di u tempu, a mastectomia hè fatta per trattà u cancer. Tuttavia, hè qualchì volta fattu per prevene u cancheru (mastectomia profilattica).

U chirurgu farà un tagliu in u vostru senu è eseguirà una di queste operazioni:

  • Mastectomia chì risparmia i capezzoli: U chirurgu caccia tuttu u pettu, ma lascia u capezzolu è l'areola (u circhiu culuritu intornu à u capezzolu) in postu. Se avete u cancheru, u chirurgu pò fà una biopsia di nodi linfatichi in a zona di l'armi per vede se u cancheru si hè sparitu.
  • Mastectomia risparmiante di a pelle: U chirurgu caccia u senu cù u capezzolu è l'areola cù una rimuzzioni minima di a pelle. Sì avete un cancheru, u chirurgu pò fà una biopsia di nodi linfatichi in a zona di l'armi per vede se u cancheru si hè sparitu.
  • Mastectomia tutale o simplice: U chirurgu caccia tuttu u pettu cù u nipple è l'areola. Sì avete un cancheru, u chirurgu pò fà una biopsia di nodi linfatichi in a zona di l'armi per vede se u cancheru si hè sparitu.
  • Mastectomia radicale mudificata: U chirurgu caccia tuttu u pettu cù u capezzolu è areulare cù certi di i nodi linfatichi sottu à u bracciu.
  • Mastectomia radicale: U chirurgu caccia a pelle nantu à u pettu, tutti i nodi linfatichi sottu à u bracciu, è i musculi di u pettu. Questa chirurgia hè raramente fatta.
  • A pelle hè dopu chjosa cù suture (punti).

Unu o dui picculi scarichi o tubi di plastica sò assai spessu lasciati in u to pettu per caccià u fluidu in più da induve u tissutu mammariu era prima.


Un chirurgu plasticu pò esse capace di cumincià a ricustruzzione di u senu durante a stessa operazione. Pudete ancu sceglie di fà ricustruzzione di u senu più tardi. Se avete a ricustruzzione, una mastectomia risparmiante di a pelle o di u capezzolu pò esse una opzione.

A mastectomia durerà circa 2 à 3 ore.

DONNA DIAGNOSTICA CANCERU DI MAMMA

U mutivu più cumunu di una mastectomia hè u cancheru di u senu.

Se site diagnosticatu cun cancheru di u senu, parlate cù u vostru duttore di salute nantu à e vostre scelte:

  • A Lumpectomia hè quandu solu u cancheru di u senu è u tissutu intornu à u cancheru sò rimossi. Questu hè ancu chjamatu terapia di conservazione di senu o mastectomia parziale. A maiò parte di u to senu serà lasciata.
  • A mastectomia hè quandu tuttu u tissutu mammariu hè eliminatu.

Tù è u vostru fornitore anu da cunsiderà:

  • A dimensione è a situazione di u vostru tumore
  • A participazione di a pelle di u tumore
  • Quantu tumuri ci sò in u pettu
  • Quantu di u pettu hè influenzatu
  • A dimensione di u to pettu
  • A vostra età
  • Storia medica chì vi pò escludere da a cunservazione di u senu (questu pò include radiazioni mamarie precedenti è certe condizioni mediche)
  • Storia di famiglia
  • A vostra salute generale è sì avete arrivatu à a menopausa

A scelta di ciò chì hè megliu per voi pò esse difficiule. Voi è i fornitori chì trattanu u vostru cancheru di senu decideranu inseme ciò chì hè megliu.


DONNE À ALTU RISCHIU PER U CANCERU DI SENU

E donne chì anu un risicu assai altu di sviluppà u cancheru di u senu ponu sceglie di avè una mastectomia preventiva (o profilattica) per riduce u risicu di u cancheru di u senu.

Puderete esse più propensi à avè un cancheru di u senu se unu o più parenti familiari stretti anu avutu a malattia, soprattuttu à una età precoce. Pruvenzi genetichi (cum'è BRCA1 o BRCA2) ponu aiutà à dimustrà chì avete un risicu elevatu. Tuttavia, ancu cù un test geneticu nurmale, pudete ancu esse in altu risicu di cancheru di u senu, secondu altri fattori. Pò esse utile di scuntrà cun un cunsiglieru geneticu per valutà u vostru livellu di risicu.

A mastectomia profilattica deve esse fatta solu dopu un pensamentu è una discussione assai attenti cù u vostru duttore, un cunsiglieru geneticu, a vostra famiglia è i soi cari.

A mastectomia riduce assai u risicu di u cancheru di u senu, ma ùn l'elimina micca.

Scabbing, blistering, apertura di ferita, seroma, o perdita di a pelle nantu à a riva di u tagliu chirurgicu o in i lembi di a pelle ponu accade.


Rischi:

  • Dolore à a spalla è rigidità. Pudete ancu sente spilli è aghi induve u pettu era prima è sottu à u bracciu.
  • Gonfiore di u bracciu è di u pettu (chjamatu linfedema) da u listessu latu di u pettu chì hè cacciatu. Stu gonfiu ùn hè micca cumunu, ma pò esse un prublema in corsu.
  • Dannu à i nervi chì vanu à i musculi di u bracciu, di a schiena è di a parete toracica.

Pudete avè testi di sangue è di imaghjini (cume scansioni CT, scansioni di l'osse è radiografia di u torace) dopu chì u vostru fornitore abbia truvatu u cancheru di u senu. Questu hè fattu per determinà se u cancheru si hè sparitu fora di u senu è di i nodi linfatichi sottu à u bracciu.

Dìite sempre à u vostru fornitore se:

  • Pudete esse incinta
  • Pigliate qualsiasi droga o erbe o supplementi chì avete acquistatu senza prescription
  • Fumate

Durante a settimana prima di a cirurgia:

  • Parechji ghjorni prima di a vostra chirurgia, vi pò esse dumandatu di smette di piglià aspirina, ibuprofene (Advil, Motrin), naproxen (Aleve, Naprosyn), vitamina E, clopidogrel (Plavix), warfarina (Coumadin), è qualsiasi altra droga chì li rendenu dura per chì u to sangue si coaguli.
  • Chiedi chì droghe duvete sempre piglià u ghjornu di a chirurgia.

U ghjornu di a chirurgia:

  • Seguite l'istruzzioni da u vostru duttore o infermiera nantu à manghjà o beie prima di a chirurgia.
  • Pigliate e droghe chì vi sò state dite di piglià cun un picculu sippu d'acqua.

Vi sarà dettu quandu ghjunghjerete à l'uspidale. Assicuratevi di ghjunghje à tempu.

A maiò parte di e donne stanu in l'uspidale per 24 à 48 ore dopu una mastectomia. A vostra durata di sughjornu dipenderà da u tippu di chirurgia chì avete avutu. Parechje donne vanu in casa cù tubi di drenaggiu sempre in pettu dopu a mastectomia. U duttore li caccerà più tardi durante una visita d'uffiziu. Una infermiera vi insegnerà cumu si occupa di a fossa, o pudete esse capace di avè una infermiera di cura di casa per aiutà.

Pudete avè dolore intornu à u situ di u vostru tagliu dopu a chirurgia. U dulore hè muderatu dopu u primu ghjornu è poi si ne và per un periudu di poche settimane. Riceverete medicinali per u dolore prima di esse liberatu da l'ospedale.

U fluidu pò raccoglie in a zona di a vostra mastectomia dopu chì tutti i dreni sò stati rimossi. Questu hè chjamatu seroma. U più spessu si ne và da per ellu, ma pò avè bisognu à esse drenatu aduprendu una agulla (aspirazione).

A maiò parte di e donne si recuperanu bè dopu a mastectomia.

Oltre à a chirurgia, pudete avè bisognu di altri trattamenti per u cancheru di u senu. Questi trattamenti ponu includere terapia ormonale, radioterapia è chemioterapia. Tutti anu effetti collaterali, allora duvete parlà cù u vostru fornitore di e scelte.

Chirurgia di rimozione di senu; Mastectomia sottucutanee; Mastectomia sparing nipple; Mastectomia tutale; Mastectomia sparing skin; Mastectomia simplice; Mastectomia radicale mudificata; Cancer di senu - mastectomia

  • Dopu a chimioterapia - alta
  • Radiazione di u raghju esternu di u senu - scarica
  • Radiazione di pettu - scarica
  • Chirurgia estetica di u senu - alta
  • Piglia l'acqua sicura durante u trattamentu di u cancheru
  • Bocca seca durante u trattamentu di u cancer
  • Manghjà calorie in più quandu sò malati - adulti
  • Limfedema - autocura
  • Mastectomia è ricustruzzione mamaria - cosa dumandà à u vostru duttore
  • Mastectomia - alta
  • Mucositis orale - autocura
  • Alimentazione sicura durante u trattamentu di u cancer
  • Cura di ferita chirurgica - aperta
  • Senu femminile
  • Mastectomia - serie
  • Ricustruzzione di u senu - serie

Davidson NE. Cancru di u senu è disordini benigni di u senu. In: Goldman L, Schafer AI, eds. Medicina Goldman-Cecil. 26a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2020: chap 188.

Henry NL, Shah PD, Haider I, Freer PE, Jagsi R, Sabel MS. Cancer di u pettu. In: Niederhuber JE, Armitage JO, Kastan MB, Doroshow JH, Tepper JE, eds. Oncolugia Clinica di Abeloff. 6a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2020: chap 88.

Caccia KK, Mittendorf EA. Malatie di u senu. In: Townsend CM, Beauchamp RD, Evers BM, Mattox KL, eds. Sabiston Manuale di Chirurgia. 20a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2017: chap 34.

Macmillan RD. Mastectomia. In: Dixon JM, Barber MD, eds. Chirurgia di u senu: Un cumpagnu di Pratica Chirurgica Specialista. 6a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2019: 122-133.

Situ web di a Rete Naziunale di Cancer. Linee guida di pratica clinica NCCN in oncologia: cancru di senu. Versione 2.2020. www.nccn.org/professionals/physician_gls/pdf/breast.pdf. Actualizatu u 5 di ferraghju di u 2020. Accessu à u 25 di ferraghju di u 2020.

Articuli Affascinanti

U Trattamentu à Ultrasuoni Fucatu à Intensità Alta Pò Rimpiazzà Ascensori Face?

U Trattamentu à Ultrasuoni Fucatu à Intensità Alta Pò Rimpiazzà Ascensori Face?

L'ultra ound focalizatu à alta inten ità (HIFU) hè un trattamentu cu meticu relativamente novu per u rinfurzamentu di a pelle chì certi con ideranu un rimpiazzamentu non inva i...
Hè Possibile Fà Si Dimenticà qualcosa?

Hè Possibile Fà Si Dimenticà qualcosa?

PanoramicaDurante a no tra vita accumulemu ricordi chì preferimu curdà. Per e per one chì anu avutu un traumu eriu, cum'è l'e perienza di cummattimentu, a viulenza dome ti...