Autore: Virginia Floyd
Data Di Creazione: 6 Aostu 2021
Aghjurnamentu Di Data: 10 Maghju 2024
Anonim
Elettrofisiologia al Cardiocentro
Video: Elettrofisiologia al Cardiocentro

U studiu di elettrofisiologia intracardiaca (EPS) hè un test per fighjà quantu i signali elettrichi di u core sò in funzione. Hè adupratu per verificà i battiti di u core anormali o i ritmi di u core.

L'elettrodi di filu sò posti in u core per fà sta prova. Questi elettrodi misuranu l'attività elettrica in u core.

A prucedura hè fatta in un laburatoriu di l'ospedale. U persunale includerà un cardiologu, tecnichi è infermieri.

Per avè stu studiu:

  • A vostra zona inguinale è / o di u collu serà pulita è una medicina numbente (anestetica) serà applicata à a pelle.
  • U cardiologu poi mette parechji IV (chjamati guaine) in a zona inguinale o collu. Una volta chì questi IV sò in postu, fili o elettrodi ponu esse passati per e guaine in u vostru corpu.
  • U duttore usa e immagini radiografiche in muvimentu per guidà u cateteru in u core è mette l'elettrodi in i lochi adatti.
  • L'elettrodi piglianu i signali elettrichi di u core.
  • I segnali elettrichi da l'elettrodi ponu esse aduprati per fà saltà u core o batte un ritmu cardiacu anormale. Questu pò aiutà à u duttore capisce più nantu à ciò chì causa u ritmu anormale di u core o induve in u core hè inizio.
  • Pudete ancu esse datu medicinali chì ponu ancu esse aduprati per u listessu scopu.

Altre procedure chì ponu ancu esse fatte durante u test:


  • Piazzamentu di un pacemaker di core
  • Procedura per mudificà e piccule zone in u vostru core chì puderebbenu causà i prublemi di ritmu cardiacu (chjamata ablazione di cateteru)

Vi sarà dettu di ùn manghjà nè beie per 6 à 8 ore prima di u test.

Puderete un vestitu d'ospedale. Duvete firmà un modulu di accunsentu per a prucedura.

U vostru duttore di salute vi dirà in anticipu se avete bisognu di fà cambiamenti à i medicini chì pigliate regularmente. Ùn smette micca di piglià o cambià alcunu medicamentu senza prima parlà cù u vostru fornitore.

In a maiò parte di i casi, vi darà una medicina per aiutà à sente calmu prima di a procedura. U studiu pò durà da 1 ora à parechje ore. Ùn pudete micca esse capace di guidà in casa dopu, allora duvete pianificà chì qualcunu vi guidi.

Sarete svegliu durante a prova. Puderete sente qualchì disagiu quandu l'IV hè piazzatu in u vostru bracciu. Pudete ancu sente una certa pressione à u situ quandu u cateteru hè inseritu. Pudete sente u vostru core saltendu i battiti o corse à volte.


U vostru fornitore pò urdinà sta prova se avete segni di un ritmu cardiacu anormale (arritmia).

Puderete bisognu di avè altri testi prima chì stu studiu sia fattu.

Un EPS pò esse fattu per:

  • Pruvate a funzione di u sistema elettricu di u vostru core
  • Identificate un ritmu cardiacu anormale cunnisciutu (arritmia) chì principia in u core
  • Decide a migliore terapia per un ritmu cardiacu anormale
  • Determinate se site in risicu per avvenimenti futuri di u core, in particulare a morte subita cardiaca
  • Vede se a medicina cuntrolla un ritmu cardiacu anormale
  • Vede se avete bisognu di un pacemaker o di un cardioverter-defibrillator implantabile (ICD)

I risultati anormali ponu esse dovuti à ritmi cardiaci anormali chì sò troppu lenti o troppu veloci. Queste ponu include:

  • Fibrillazione auriculare o flutter
  • Blocu di core
  • Sindrome sinusale malatu
  • Tachicardia supraventriculare (una raccolta di ritmi cardiaci anormali chì cumincianu in e camere superiori di u core)
  • Fibrilazione ventriculare è tachicardia ventriculare
  • Sindrome di Wolff-Parkinson-White

Ci ponu esse altre cause chì ùn sò micca nant'à sta lista.


U fornitore deve truvà a situazione è u tippu di prublema di ritmu cardiacu per determinà u trattamentu currettu.

A prucedura hè assai sicura in a maiò parte di i casi. I risichi pussibuli includenu:

  • Arritmie
  • Sanguinamentu
  • Coaguli di sangue chì portanu à l'emboli
  • Tamponatura cardiaca
  • Attacu di core
  • Infezzione
  • Inghjulia à a vena
  • Pressione sanguigna bassa
  • Corsu

Studiu di elettrofisiologia - intracardiacu; EPS - intracardiac; Ritmi cardiaci anormali - EPS; Bradicardia - EPS; Tachicardia - EPS; Fibrillazione - EPS; Arritmia - EPS; Blocu di cori - EPS

  • Cuore - vista frontale
  • Sistema di cunduzione di u core

Ferreira SW, Mehdirad AA. U laburatoriu di elettrofisiulugia è e prucedure elettrofisiulogiche. In: Sorajja P, Lim MJ, Kern MJ, eds. Manuale di Cateterizazione Cardiaca di Kern. 7a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2020: chap 7.

Olgin JE. Avvicinamentu à u paziente cun suspettata di aritmia. In: Goldman L, Schafer AI, eds. Medicina Goldman-Cecil. 26a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2020: chap 56.

Tomaselli GF, Rubart M, Zipes DP. Meccanismi di aritmie cardiache. In: Zipes DP, Libby P, Bonow RO, Mann DL, Tomaselli GF, Braunwald E, eds. Malattia Cardiaca di Braunwald: Un Manuale di Medicina Cardiovascolare. XI ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2019: chap 34.

Interessante

Azitromicina

Azitromicina

L'azitromicina ola è in cumbinazione cù altri medicamenti hè attualmente tudiata per u trattamentu di a malattia coronaviru 2019 (COVID-19). Attualmente, l'azitromicina hè ...
Diarrea

Diarrea

A diarrea hè quandu pa ate gabelli ciolti o acquo i.In certe per one, a diarrea hè dolce è i ne và in pochi ghjorni. In altre per one, pò durà più.A diarrea pò ...