Biòpsia di spazzola retrògrada ureterale
A biopsia di u pennu retrograde ureteral hè una procedura chirurgica. Durante a chirurgia, u vostru chirurgu piglia un picculu campione di tessutu da u rivestimentu di u rene o di l'uretere. L'uretere hè u tubu chì cullega un rene à a vejiga. U tissutu hè mandatu à un laburatoriu per esaminà.
Questa prucedura hè fatta aduprendu:
- Anestesia regionale (spinale)
- Anestesia generale
Ùn senterete nisun dulore. U test dura circa 30 à 60 minuti.
Un cistoscopiu hè prima piazzatu attraversu l'uretra in a vescica. Cystoscope hè un tubu cù una fotocamera à a fine.
- Allora un filu di guida hè inseritu attraversu u cistoscopiu in l'uretere (u tubu trà a vescica è u rene).
- U cistoscopiu hè cacciatu. Ma u filu di guida hè lasciatu in piazza.
- Un ureteroscopiu hè inseritu sopra o accantu à u filu di guida. L'ureteroscopiu hè un telescopiu più longu è più finu cù una piccula fotocamera. U chirurgu pò vede l'internu di l'uretere o di u rene attraversu a camera.
- Una spazzola in nylon o in acciaio hè piazzata attraversu l'ureteroscopiu. A zona da biopsià hè strufinata cù a spazzola. E forceps di biopsia ponu esse aduprate invece per raccoglie un campione di tissutu.
- A spazzola o a pinza per biopsia hè rimossa. U tissutu hè presu da u strumentu.
U campione hè allora inviatu à un laburatoriu di patologia per analisi. U strumentu è u filu di guida sò rimossi da u corpu. Un picculu tubu o stent pò esse lasciatu in l'uretere. Quista impedisce un bloccu di rene causatu da un gonfiore da a procedura. Hè cacciatu dopu.
Ùn pudete micca esse capace di manghjà o beie qualcosa per circa 6 ore prima di u test. U vostru duttore di salute vi dicerà cumu avete bisognu di preparalli.
Pudete avè qualchì liggeru crampu o disconfortu dopu a prova hè finita. Pudete avè un sensu ardente e prime volte chì viutate a vostra vescica. Pudete ancu urinare più spessu o avè un pocu di sangue in l'urina per qualchi ghjornu dopu a procedura. Pudete avè disconfortu da u stent chì continuerà à esse in postu finu à chì sia eliminatu in un mumentu dopu.
Questa prova hè aduprata per piglià un campione di tessutu da u rene o da l'uretere. Hè realizatu quandu una radiografia o un altru test hà mostratu una zona suspettuosa (lesione). Questu pò ancu esse fattu se ci hè sangue o cellule anormali in l'urina.
U tissutu pare nurmale.
I risultati anormali ponu mostrà cellule tumorali (carcinoma). Questa prova hè spessu usata per distingue a differenza trà lesioni cancerose (maligne) è non cancerose (benigne).
I risichi per l'anestesia è a chirurgia in generale sò:
- Reazzioni à i medicini
- Prublemi di respirazione
- Sanguinamentu, coaguli di sangue
- Infezzione
Un altru risicu pussibule per sta prucedura hè un foru (perforazione) in l'uretere. Questa pò causà cicatrici di l'uretere è pudete avè bisognu di un'altra chirurgia per curregge u prublema. Dìite à u vostru duttore se avete una allergia à i frutti di mare. Questa puderia causà chì avete una reazione allergica à u tintu di cuntrastu adupratu durante stu test.
Questa prova ùn deve esse effettuata in persone cun:
- Infezzione di e vie urinarie
- Bloccu in o sottu à u situ di biòpsia
Pudete avè dolore addominale o dolore à fiancu (fiancu).
Una piccula quantità di sangue in l'urina hè normale e prime volte chì urinate dopu a prucedura. A vostra urina pò sembrà debulmente rosa. Segnala un urina assai sanguinosa o un sanguinamentu chì dura più di 3 svuotamenti di a vescica à u vostru fornitore.
Chjamate u vostru fornitore se avete:
- U dulore chì hè male o ùn stà micca megliu
- Frebba
- Chills
- Urina assai sanguinosa
- Sanguinamentu chì cuntinueghja dopu à avè sviutatu a vostra vescica 3 volte
Biopsia - spazzola - via urinaria; Citologia di biopsia di spazzola ureteral retrograda; Citologia - biopsia retrògrada ureteral brush
- Anatomia renale
- Rene - flussu di sangue è urina
- Biopsia ureterale
Kallidonis P, Liatsikos E. Tumuri uroteliali di u trattu urinariu superiore è ureteru. In: Partin AW, Dmochowski RR, Kavoussi LR, Peters CA, eds. Urologia Campbell-Walsh-Wein. XII ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2021: cap. 98.
Situ di l'Istitutu Naziunale di Diabete è Digestivu è Malatie Rene. Cistoscopia è ureteroscopia. www.niddk.nih.gov/health-information/diagnostic-tests/cystoscopy-ureteroscopy. Actualizatu ghjugnu 2015. Accessu à u 14 di maghju 2020.