Autore: William Ramirez
Data Di Creazione: 20 Sittembre 2021
Aghjurnamentu Di Data: 19 Ghjugnu 2024
Anonim
Cirurgia da válvula aórtica minimamente invasiva
Video: Cirurgia da válvula aórtica minimamente invasiva

U sangue scorre da u vostru core è in un grande vasu di sangue chjamatu l'aorta. A valvula aortica separa u core è l'aorta. A valvula aortica si apre per chì u sangue possi scurrà. Dopu chjude per impedisce à u sangue di vultà in core.

Puderete bisognu di una chirurgia di valvula aortica per rimpiazzà a valvula aortica in u vostru core se:

  • A vostra valvula aortica ùn si chjude micca in tuttu u modu, cusì u sangue perde torna in u core. Questu hè chjamatu regurgitazione aortica.
  • A vostra valvula aortica ùn si apre micca cumpletamente, cusì u flussu di sangue da u core hè riduttu. Questu hè chjamatu stenosi aortica.

A valvula aortica pò esse rimpiazzata cù:

  • Cirurgia di valvula aortica minimamente invasiva, fatta cù unu o più taglioli
  • Aprite a chirurgia di a valvula aortica, fatta da fà un tagliu maiò in u vostru pettu

Prima di a vostra chirurgia, riceverete anestesia generale.

Puderete dorme è senza dulore.

Ci hè parechje manere di fà chirurgia di valvula aortica minimamente invasiva. E tecniche includenu min-toracotomia, min-sternotomia, chirurgia assistita da robot, è chirurgia percutanea. Per fà e diverse procedure:


  • U vostru chirurgu pò fà un tagliu di 2 pollici à 3 pollici (5 à 7,6 centimetri) in a parte destra di u vostru pettu vicinu à u sternu (sternone). I musculi in a zona seranu divisi. Questu permette à u chirurgu di ghjunghje à u core è a valvula aortica.
  • U vostru chirurgu pò sparte solu a parte superiore di u to senu, permettendu l'esposizione à a valvula aortica.
  • Per a chirurgia di valvula roboticamente assistita, u chirurgu face 2 à 4 taglioli in u vostru pettu. U chirurgu utilizza un urdinatore speciale per cuntrullà e bracce robotiche durante a chirurgia. Una vista 3D di u core è di a valvula aortica sò visualizati nantu à un urdinatore in a sala di operazione.

Puderete avè bisognu à esse nantu à una macchina core-pulmone per tutte queste chirurgie.

Quandu a valvula aortica hè troppu dannighjata per a riparazione, una nova valvula hè messa in opera. U vostru chirurgu rimuverà a vostra valvula aortica è cucerà una nova in u so locu. Ci hè dui tippi principali di novi valvule:

  • Meccanicu, fattu di materiali artificiali, cum'è u titaniu o u carbonu. Queste valvule duranu u più longu. Duvete piglià una medicina per diluisce u sangue, cum'è a warfarina (Coumadin), per u restu di a vostra vita se avete stu tipu di valvula.
  • Biulogicu, fattu di tissutu umanu o animale. Queste valvole duranu 10 à 20 anni, ma ùn pudete micca bisognu di piglià diluenti di sangue per a vita.

Una altra tecnica hè a sostituzione di a valvula aortica transcatheter (TAVR). A cirurgia di a valvula aortica TAVR pò esse fatta attraversu una piccula incisione fatta in l'inguine o in u torace di sinistra. A valvula di rimpiazzamentu hè passata in u vasciu sanguinariu o in u core è cullata finu à a valvula aortica. U cateteru hà un pallone à a fine. U pallone hè gonfiatu per stende l'apertura di a valvula. Questa prucedura hè chjamata valvuloplastia percutanea è permette una nova valvula per esse posta in questu locu. U chirurgu poi manda un cateteru cù una valvula attaccata è stacca a valvula per piglià a piazza di a valvula aortica dannighjata. Una valvula biologica hè aduprata per TAVR. Ùn avete micca bisognu à esse nantu à una macchina core-pulmone per sta procedura.


In certi casi, averete una chirurgia di bypass di l'arteria coronaria (CABG), o una chirurgia per rimpiazzà una parte di l'aorta in u stessu tempu.

Una volta chì a nova valvula funziona, u vostru chirurgu:

  • Chiudite u picculu tagliu à u vostru core o aorta
  • Pone cateteri (tubi flessibili) intornu à u vostru core per drenà i fluidi chì si accumulanu
  • Chiudite u tagliu chirurgicu in i musculi è a pelle

A chirurgia pò piglià da 3 à 6 ore, tuttavia, una procedura TAVR hè spessu più breve.

A cirurgia di a valvula aortica hè fatta quandu a valvula ùn funziona micca bè. A chirurgia pò esse fatta per questi motivi:

  • Cambiamenti in a vostra valvula aortica causanu sintomi cardiaci maiò, cum'è u dolore di pettu, mancanza di respiru, svenimenti, o insufficienza cardiaca.
  • I test mostranu chì i cambiamenti in a vostra valvula aortica danneghjanu u travagliu di u vostru core.
  • Dannu à a vostra valvula di u core da infezzjoni (endocardite).

Una prucedura minimamente invasiva pò avè assai benefici. Ci hè menu dolore, perdita di sangue, è risicu per l'infezzione. Puderete ancu recuperà più veloce di ciò chì vulete da una chirurgia à core apertu.


A valvuloplastia percutanea è u rimpiazzamentu di e valvule basate in cateteru cum'è TAVR sò fatte solu in e persone chì sò troppu malate o à risicu assai altu per una chirurgia cardiaca maiò. I risultati di a valvuloplastia percutanea ùn sò micca durevuli.

I risichi di qualsiasi cirurgia sò:

  • Sanguinamentu
  • Coaguli di sangue in e gambe chì ponu viaghjà versu i pulmoni
  • Prublemi di respirazione
  • Infezzione, ancu in i pulmoni, reni, vejiga, pettu o valvule di u core
  • Reazzioni à i medicini

Altri risichi varienu secondu l'età di a persona. Alcuni di questi rischi sò:

  • Dannu à altri organi, nervi o ossa
  • Infartu, attaccu di core, o morte
  • Infezzione di a nova valvula
  • Fallimentu renale
  • Battimentu irregulare di u core chì deve esse trattatu cù medicinali o un pacemaker
  • Scarsa guarigione di l'incisione
  • Morte

Sempre dite à u vostru duttore di salute:

  • Sì sì o pudete esse incinta
  • Chì medicinali pigliate, ancu droghe, supplementi, o erbe chì avete acquistatu senza prescription

Puderete pudè mette u sangue in a banca di sangue per trasfusioni durante è dopu a vostra chirurgia. Dumandate à u vostru fornitore nantu à cume voi è i membri di a vostra famiglia pudete donà sangue.

Per a settimana prima di a chirurgia, vi pò esse dumandatu di smette di piglià medicinali chì rendenu più difficile u coagulu di u vostru sangue. Queste puderanu causà un sanguinamentu aumentatu durante a chirurgia.

  • Alcuni di questi sò aspirina, ibuprofene (Advil, Motrin), è naproxen (Aleve, Naprosyn).
  • Se pigliate warfarina (Coumadin) o clopidogrel (Plavix), parlate cù u vostru chirurgu prima di piantà o di cambià a manera di piglià queste droghe.

Durante i ghjorni prima di a vostra chirurgia:

  • Chiedi chì medicinali duvete sempre piglià u ghjornu di a vostra chirurgia.
  • Se fumate, duvete piantà. Dumandate aiutu à u vostru òspite.
  • Fate sempre sapè à u vostru fornitore se avete un raffreddore, influenza, febbre, scoppiu d'herpes, o qualsiasi altra malattia in u tempu chì precede a vostra chirurgia.

Preparate a vostra casa per quandu si ritrova in casa da l'uspidale.

Doccia è lavate i capelli u ghjornu prima di a chirurgia. Pudete bisognu di lavà u vostru corpu sottu u collu cù un sapone speciale. Scrub u to pettu 2 o 3 volte cù stu sapone. Pudete ancu esse dumandatu di piglià un antibioticu per prevene l'infezioni.

U ghjornu di a vostra chirurgia:

  • Vi pò esse dumandatu di ùn beie nè manghjà nunda dopu mezanotte a notte prima di a chirurgia. Questu include l'usu di gomma da masticà è di zecche. Risciacquate a bocca cù l'acqua si sente secca. Attenti à ùn ingolle.
  • Pigliate i medicinali chì vi anu dettu di piglià cù un picculu sippu d'acqua.
  • Vi sarà dettu quandu ghjunghjerete à l'uspidale.

Dopu a vostra operazione, passerete 3 à 7 ghjorni in ospedale. Puderete passà a prima notte in una unità di terapia intensiva (ICU). Infermieri monitoreranu a vostra situazione in ogni momentu.

A maiò parte di u tempu, sarete trasferitu in una stanza regulare o in una unità di cura di transizione in l'uspidale in 24 ore. Cumincerete l'attività pianu. Pudete cumincià un prugramma per fà u vostru core è u corpu più forte.

Pudete avè dui o trè tubi in u to pettu per drenà u fluidu da u circondu di u vostru core. A maiò parte di u tempu, questi sò presi da 1 à 3 ghjorni dopu a chirurgia.

Pudete avè un cateteru (tubu flessibile) in a vostra vescica per drenà l'urina. Pudete ancu avè linee intravenose (IV) per i fluidi. L'infermieri fighjanu da vicinu i monitor chì mostranu i vostri segni vitali (polsu, temperatura è respirazione). Avete da fà analisi di sangue ogni ghjornu è ECG per pruvà a vostra funzione cardiaca finu à chì site abbastanza bè per andà in casa.

Un pacemaker temporaneu pò esse piazzatu in u vostru core se u ritmu di u core diventa troppu lentu dopu a chirurgia.

Una volta site in casa, a ricuperazione richiede u tempu. Pigliate tranquillu, è siate pazienti cun voi stessu.

E valvule meccaniche di u core ùn fallenu micca spessu. Tuttavia, i coaguli di sangue ponu sviluppà nantu à elli. Se si forma un coagulu di sangue, pudete avè un colpu. U sangu pò esse, ma questu hè raru.

E valvole biologiche anu un risicu più bassu per i coaguli di sangue, ma tendenu à fallu cù u tempu. A chirurgia di e valvule cardiache minimamente invasive hè migliorata in l'ultimi anni. Queste tecniche sò sicure per a maggior parte di e persone è ponu riduce u tempu di recuperu è u dolore. Per i migliori risultati, sceglite d'avè a vostra cirurgia di a valvula aortica in un centru chì faci assai di queste prucedure.

Sostituzione o riparazione di valvula aortica mini-toracotomia; Chirurgia valvulare cardiaca; Mini-sternotomia; Sostituzione di valvula aortica assistita roboticamente; Sostituzione di valvula aortica Transcatheter

  • Farmaci antiplacheletri - inibitori P2Y12
  • Aspirina è malatie cardiache
  • Cirurgia di valvula cardiaca - alta
  • Chirurgia cardiaca pediatrica - alta
  • Prendendu warfarina (Coumadin)

Herrmann HC, Mack MJ. Terapie transcatheter per malatie cardiache valvulare. In: Zipes DP, Libby P, Bonow RO, Mann DL, Tomaselli GF, Braunwald E, eds. Malattia Cardiaca di Braunwald: Un Manuale di Medicina Cardiovascolare. XI ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2019: chap 72.

Lamelas J. Sostituzione di valvula aortica minimamente invasiva, mini-toracotomia. In: Sellke FW, Ruel M, eds. Atlas di Tecniche Chirurgiche Cardiache. 2a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2019: chap 10.

Reiss GR, Williams MR. U rolu di u chirurgu cardiacu. In: Topol EJ, Teirstein PS, eds. Manuale di Cardiologia Intervenzionale. 7a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2016: chap 32.

Rosengart TK, Anand J. Malatie cardiaca acquistata: valvulare. In: Townsend CM Jr, Beauchamp RD, Evers BM, Mattox KL, eds. Sabiston Manuale di Chirurgia. 20a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2017: cap. 60.

Articuli Per Voi

Sciroppu di Ginger: à chì serve è cumu fà

Sciroppu di Ginger: à chì serve è cumu fà

U ciroppu di zenzeru hè un ottimu rimediu ca anu per i raffreddori, l'influenza o u mal di gola, frebba, artrite, nau ea, vomitu, dolore di tomacu è dolori mu culari, po tu chì cunt...
A cosa serve u tè Perpétua Roxa?

A cosa serve u tè Perpétua Roxa?

A pianta perpetua viola, di nome centificuGomphrena globo a, Pò e e adupratu in forma di tè per luttà contr'à u mal di gola è a rauca. ta pianta hè ancu cunni ciuta c...