Autore: Janice Evans
Data Di Creazione: 25 Lugliu 2021
Aghjurnamentu Di Data: 22 Ghjugnu 2024
Anonim
Pneumonia in i zitelli - cumunità acquistata - Midicina
Pneumonia in i zitelli - cumunità acquistata - Midicina

A pneumonia hè una infezzione pulmonare causata da batteri, virus, o funghi.

Questu articulu copre a pneumonia acquistata da a cumunità (CAP) in i zitelli. Stu tipu di pulmonite si presenta in zitelli sani chì ùn sò micca stati recentemente in ospedale o in un altru stabilimentu sanitariu.

A pneumonia chì affetta e persone in strutture sanitarie, cum'è l'ospedali, hè spessu causata da germi chì sò più difficili da curà.

I virus sò a causa più cumuna di pneumonia in zitelli è zitelli.

I modi chì u vostru zitellu pò uttene CAP includenu:

  • I batteri è i virus chì campanu in u nasu, sinus, o bocca ponu sparghje in i pulmoni.
  • U vostru zitellu pò respirà alcuni di questi germi direttamente in i pulmoni.
  • U vostru zitellu respira cibu, liquidi, o vomitu da a bocca in i so pulmoni.

I fattori di risicu chì aumentanu a probabilità di un zitellu di ottene CAP includenu:

  • Esse più chjucu di 6 mesi di età
  • Esse natu prematuremente
  • Difetti di nascita, cum'è u palatu fendu
  • Problemi di u sistema nervosu, cum'è attacchi o paralisi cerebrale
  • Malatie cardiache o pulmonare prisente à a nascita
  • Sistema immunitariu debule (questu pò accade per via di trattamentu di u cancheru o di malatie cum'è HIV / AIDS)
  • Cirurgia recente o traumu

I sintomi cumuni di pneumonia in i zitelli includenu:


  • Nasu imbottitu o seccu, mal di testa
  • Tosse forte
  • Febbre, chì pò esse dolce o alta, cun brividi è sudore
  • Respirazione rapida, cù e narici svasate è a tensione di i musculi trà e coste
  • Sibilanti
  • Dolore à u pettu tagliente o pugnalante chì s'aggrava quandu si respira profondamente o tossu
  • Bassa energia è malessere (ùn si sente micca bè)
  • Vumitu o perdita di l'appitittu

I sintomi cumuni in i zitelli cun infezioni più gravi includenu:

  • Labbre è unghie turchine per via di troppu pocu ossigenu in u sangue
  • Cunfusione o assai difficiule à suscità

U sanitariu ascultarà u pettu di u to figliolu cù un stetoscopiu. U fornitore ascolterà i crepiti o i suoni anormali di u respiru. Toccà nantu à u muru di u torace (percussione) aiuta u fornitore à ascoltà è sente per soni anormali.

Se si suspetta una pneumonia, u fornitore probabilmente urdinerà una radiografia di u torace.

Altri testi ponu include:

  • Gassi di u sangue arteriale per vede s'ellu ci hè abbastanza ossigenu chì entra in u sangue di u to figliolu da i pulmoni
  • A cultura di sangue è a cultura di sputum per circà u germe chì pò esse a causa di a pneumonia
  • CBC per verificà u conte di globuli bianchi
  • Radiografia di torace o CT scan di u pettu
  • Bronchoscopia - un tubu flessibile cù una fotocamera illuminata à a fine passata in i pulmoni (in rari casi)
  • Eliminazione di u fluidu da u spaziu trà u rivestimentu esterno di i pulmoni è a parete toracica (in rari casi)

U fornitore deve prima decide se u vostru zitellu deve esse in ospedale.


Sì trattatu in l'uspidale, u vostru zitellu riceverà:

  • Fluidi, elettroliti è antibiotici attraversu e vene o a bocca
  • Ossigenoterapia
  • Trattamenti di respirazione per aiutà à apre e vie aeree

U vostru figliolu hè più prubabile di esse ingressu à l'uspidale se:

  • Avè un altru prublema medicu seriu, cumprese prublemi di salute à longu andà (cronichi) cum'è fibrosi cistica o diabete mellitus
  • Avè sintomi severi
  • Ùn sò micca capaci di manghjà o beie
  • Anu menu di 3 à 6 mesi
  • Avè pneumonia per via di un germe dannosu
  • Avè pigliatu antibiotici in casa, ma ùn hè micca megliu

Se u vostru zitellu hà CAP causatu da batteri, l'antibiotici seranu dati. L'antibiotici ùn sò micca dati per pneumonia causata da un virus. Hè perchè l'antibiotici ùn tombanu micca i virus. Altri medicini, cum'è antivirali, ponu esse dati se u vostru zitellu hà a gripe.

Parechji zitelli ponu esse trattati in casa. In casu, u vostru zitellu pò avè bisognu à piglià medicinali cum'è antibiotici o antivirali.


Quandu date antibiotici à u vostru zitellu:

  • Assicuratevi chì u vostru figliolu ùn manca micca dosi.
  • Assicuratevi chì u vostru figliolu piglia tutte e medicine cum'è urdinatu. Ùn smette micca di dà a medicina, ancu quandu u vostru zitellu principia à sente megliu.

Ùn dà micca à u to figliolu una medicina per a tosse o una medicina per u fretu, à menu chì u vostru duttore dice chì hè bè A tosse aiuta u corpu à sbarrazzassi di u mucus da i pulmoni.

Altre misure di cura à a casa includenu:

  • Per fà nasce u mucus da i pulmoni, toccate u pettu di u vostru zitellu cun dolcezza qualchì volta à ghjornu. Questu pò esse fattu quandu u vostru zitellu hè stesu.
  • Fate chì u vostru figliolu piglii un coppiu di rispiri prufondi 2 o 3 volte ogni ora. I respiri prufondi aiutanu à apre i pulmoni di u to figliolu.
  • Assicuratevi chì u vostru figliolu beie assai liquidi. Fate à u vostru duttore quantu u zitellu duverebbe beie ogni ghjornu.
  • Fate chì u to figliolu si riposi assai, cumpresu a sunnetta per tutta a ghjurnata se hè necessariu.

A maiò parte di i zitelli migliuranu in 7 à 10 ghjorni cù u trattamentu. I zitelli chì anu pneumonia severa cù cumplicazioni ponu avè bisognu di trattamentu per 2 à 3 settimane. I zitelli in risicu di pneumonia severa includenu:

  • I zitelli chì u sistema immunitariu ùn funziona micca bè
  • I zitelli cun malatie pulmonari o cardiache

In certi casi, prublemi più serii ponu sviluppà, cumprese:

  • Cambiamenti periculosi per a vita in i pulmoni chì necessitanu una macchina respiratoria (ventilatore)
  • Fluidu intornu à u pulmone, chì pò esse infettatu
  • Abscesi pulmonari
  • Batterie in u sangue (bacteremia)

U fornitore pò urdinà un'altra radiografia. Questu hè per assicurà chì i pulmoni di u to figliolu sianu chjari. Pò dighjà parechje settimane per chì a radiografia si schiarisca. U vostru zitellu pò sente megliu per un pezzu prima chì i raggi X sianu chjari.

Chjamate u fornitore se u vostru zitellu hà i sintomi seguenti:

  • Tossa cattiva
  • Difficultà à respirà (sibilante, grugnimentu, respirazione rapida)
  • Vumitu
  • Perda di l'appitittu
  • Febbre è brividi
  • Sintomi respiratorii (respiratorii) chì peghju
  • Dolore di pettu chì s'aggrava quandu tossisce o respira
  • Segni di pulmonite è un sistema immunitariu debule (cume cun HIV o chimioterapia)
  • Sintomi peghju dopu avè cuminciatu à migliurà

Insegnate à i zitelli più vechji à lavassi spessu e mani:

  • Prima di manghjà cibu
  • Dopu avè soffiatu u nasu
  • Dopu andatu à u bagnu
  • Dopu avè ghjucatu cù l'amichi
  • Dopu avè entratu in cuntattu cù e persone chì sò malate

I vaccini ponu aiutà à prevene alcuni tippi di pneumonia. Assicuratevi di vaccinà u vostru zitellu cù:

  • Vaccinu pneumococcu
  • Vaccinu contra a gripe
  • Vaccinu contra a pertussis è vaccinu Hib

Quandu i zitelli sò troppu ghjovani per esse immunizati, i genitori o i caregivers ponu esse immunizzati contr'à a pneumonia evitabile da a vaccinazione.

Bronchopneumonia - zitelli; Pulmonite acquistata da a cumunità - zitelli; CAP - zitelli

  • Puntura

Bradley JS, Byington CL, Shah SS, et al. Riassuntu esecutivu: a gestione di a pneumonia acquistata in a comunità in zitelli è zitelli di più di 3 mesi di età: linee guida di pratica clinica da a Società di Malatie Infettive Pediatriche d'America. Clin Infect Dis. 2011; 53 (7): 617-630. PMID: 21890766 pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/21890766/.

Kelly MS, Sandora TJ. Pulmonite acquistata da a cumunità. In: Kliegman RM, St. Geme JW, Blum NJ, Shah SS, Tasker RC, Wilson KM, eds. Manuale di Nelson di Pediatria. 21a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2020: chap 428.

Shah SS, Bradley JS. Pneumonia acquistata da a cumunità pediatrica. In: Cherry JD, Harrison GJ, Kaplan SL, Steinbach WJ, Hotez PJ. Manuale di Feigin è Cherry di Malatie Infettive Pediatriche. 8a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2019: chap 22.

Posti Populari

Malatia di a Mano, di u Pede è di a Bocca

Malatia di a Mano, di u Pede è di a Bocca

Chì ghjè a malatia di a manu, di u pede è di a bocca?A malatia di a manu, di u pede è di a bocca hè una infezzione altamente contagio a. Hè cau atu da viru da u Enterovi...
Cumu Affetta u Diabete à e Donne di più di 40 anni?

Cumu Affetta u Diabete à e Donne di più di 40 anni?

Capi ce u diabeteA diabetica affetta cume u vo tru corpu pruce a u gluco iu, chì hè un tipu di zuccheru. U gluco iu hè impurtante per a vo tra alute generale. erve cum'è una f...