Autore: Lewis Jackson
Data Di Creazione: 8 Maghju 2021
Aghjurnamentu Di Data: 1 Lugliu 2024
Anonim
Cause Ascites è Fattori di Risicu - Salute
Cause Ascites è Fattori di Risicu - Salute

Cuntenutu

Panoramica

Quandu più di 25 millilitri (mL) di fluidu si accumulanu in l'abdomen, hè cunnisciutu cum'è ascite. L'ascite si face di solitu quandu u fegatu smette di travaglià bè. Quandu u fegatu funziona male, u fluidu riempie u spaziu trà u rivestimentu addominale è l'organi.

Secondu e linee guida cliniche di u 2010 publicate in u Journal of Hepatology, a percentuale di sopravvivenza di dui anni hè di 50 per centu. Sì avete sintomi ascite, parlate cù u vostru duttore u più prestu pussibule.

Cause di ascite

L'ascite hè più spessu causata da cicatrici di u fegatu, altrimente cunnisciuta cum'è cirrosi. A cicatrisione aumenta a pressione in i vini sanguini di u fegatu. A pressione aumentata pò forzà u fluidu in a cavità addominale, risultendu in ascite.

Fattori di risicu per l'ascite

U dannu di u fegatu hè u più grande fattore di risicu per l'ascite. Alcune cause di danni à u fegatu includenu:

  • cirrosi
  • epatite B o C.
  • una storia di usu alcolu

Altre condizioni chì ponu aumentà u vostru risicu per l'ascite includenu:


  • cancru ovarianu, pancreaticu, di fegatu o endometriu
  • fallimentu di u core o di i reni
  • pancreatite
  • tuberculosi
  • ipotiroïdismu

Quandu chjamà u vostru duttore

I sintomi di ascite ponu apparì lentamente o di colpu, secondu a causa di l'accumulazione di fluidi.

I sintomi ùn signalanu micca sempre un'emergenza, ma duvete parlà cù u vostru duttore se sperimentate ciò chì seguita:

  • un addome distendu, o gonfiu
  • subitu di pisu
  • difficultà per respirà quandu si stende
  • menu appetitu
  • dulore addominale
  • gonfiore
  • nausea è vomitu
  • ardore di stomacu

Tenite à mente chì i sintomi di l'ascite ponu esse causati da altre cundizioni.

Diagnosticà ascite

Diagnosticà l'ascite piglia più passi. U vostru duttore verificerà prima per gonfiore in u vostru addome.

Dopu averanu probabilmente aduprendu imaging o un altru metudu di prova per circà fluidu. E prove chì pudete riceve includenu:

  • ultrasound
  • CT scan
  • MRI
  • analisi di sangue
  • laparoscopia
  • angiografia

Trattamentu per ascite

U trattamentu per l'ascite dipenderà da ciò chì causa a cundizione.


Diuretici

I diuretici sò comunemente usati per trattà l'ascite è sò efficaci per a maggior parte di e persone cun a situazione. Queste droghe aumentanu a quantità di sale è acqua lascendu u vostru corpu, chì riduce a pressione in e vene intornu à u fegatu.

Mentre site di diuretici, u vostru duttore pò vulete monitorà a vostra chimica di sangue. Probabilmente averete bisognu di riduce u vostru alcolu è l'ingestione di sale. Amparate più nantu à e diete à pocu sodiu.

Paracentesi

In questa prucedura, una agulla fina è longa hè aduprata per rimuovere u fluidu in eccessu. Hè inseritu attraversu a pelle è in a cavità abdominale. Ci hè un risicu d'infezzione, perchè e persone chì sò sottumessi à a paracentesi ponu esse prescritti antibiotici.

Stu trattamentu hè più comunemente adupratu quandu l'ascite hè severa o recurrente. I diuretici ùn funzionanu micca bè in tali casi tardi.

Chirurgia

In i casi estremi, un tubu permanente chjamatu shunt hè impiantatu in u corpu. Rinvita u flussu di sangue intornu à u fegatu.

U vostru duttore pò cunsiglià un trasplante di fegatu se l'ascite ùn risponde micca à u trattamentu. Questu hè generalmente adupratu per a malattia di u fegatu in fase finale.


Cumplicazioni di l'ascite

E cumplicazioni associate à l'ascite includenu:

  • dulore addominale
  • effusion pleurale, o "acqua nantu à u pulmone"; questu pò purtà à difficultà à respirà
  • ernie, cum'è ernie inguinali
  • infezioni batteriche, cume a peritonite batterica spontanea (SBP)
  • sindromu epatorenale, un tipu raru di fallimentu renale prugressivu

Purtà si

L'ascite ùn ponu esse impedite. Tuttavia, pudete calà u risicu di ascite pruteggendu u fegatu. Pruvate aduttà queste abitudini sane:

  • Bei alcolu cù moderazione.Ci pò aiutà à prevene a cirrosi.
  • Fate a vaccinazione per l'epatite B.
  • Praticate à fà sessu cù un preservativu. L'epatite pò esse trasmessa sessualmente.
  • Evite di sparte aghi. L'epatite pò esse trasmessa per mezu di aghi cumuni.
  • Sapete l'effetti secundarii putenziali di i vostri medicazione. Se u dannu di u fegatu hè un risicu, parlate cù u vostru duttore se a vostra funzione di u fegatu deve esse testata.

Articuli Novi

L'Agliu Pò Trattà u Dolore da u Mal di Denti?

L'Agliu Pò Trattà u Dolore da u Mal di Denti?

U malu di denti pò accade per parechje ragioni, cumpre e cavità, gengive infette, carie, macinà i denti, o u à un filu troppu aggre ivu. Indipendentemente da a ragione, i denti di ...
Sò Odori Sali Cattivi per voi?

Sò Odori Sali Cattivi per voi?

I ali chì entenu l'odore ò una cumbinazione di carbonatu d'ammoniu è di profumi aduprati per ri tabili ce o timulà i vo tri en i. Altri nomi includenu inhalant ammoniaca &#...