Cancer Colorettale (Colon)

Cuntenutu
- Cosa hè u cancheru culettale?
- Chì sò i sintomi di u cancheru culurale?
- Sintomi di Stage 3 o 4 (sintomi di stadiu tardu)
- Ci sò diversi tipi di cancru culurale?
- Chì causa u cancheru culettale?
- Quale hè à risicu per u cancheru culettale?
- Fattori di risicu fissi
- Fattori di risicu mudificabili
- Cumu hè diagnosticatu u cancheru culurale?
- Pruvenzi fecali
- Test di sangue occulte fecale basatu in Guaiac (gFOBT)
- Test immunochimicu fecale (FIT)
- Prove in casa
- Prudutti da pruvà
- Pruvenza di sangue
- Sigmoidoscopia
- Culunoscopia
- Radiografia
- CT scan
- Chì sò l'opzioni di trattamentu per u cancheru culettale?
- Chirurgia
- Chimioterapia
- Radiazione
- Altri medicazione
- Chì hè u tassu di sopravivenza per e persone cun cancru culurale?
- U cancheru culettale pò esse prevenutu?
- Chì ci hè a prospettiva à longu andà?
Includemu prudutti chì pensemu utili per i nostri lettori. Se cumprate per mezu di ligami nantu à sta pagina, pudemu guadagnà una piccula cumissione. Eccu u nostru prucessu.
Cosa hè u cancheru culettale?
U cancheru culettale hè un cancheru chì principia in u colon (intestinu grossu) o in u rectu. Entrambi questi organi sò in a parte inferiore di u vostru sistema digestivu. U rectu hè à a fine di u colon.
A Società Americana di Cancer (ACS) stima chì circa 1 in 23 omi è 1 in 25 donne svilupperanu u cancheru colorettale durante a so vita.
U vostru duttore pò aduprà a messa in scena cum'è una linea guida per capisce quantu hè longu u cancheru. Hè impurtante per u vostru duttore di cunnosce u stadiu di u cancheru per pudè ghjunghje cù u megliu pianu di trattamentu per voi è dà una stima di e vostre prospettive à longu andà.
U stadiu 0 u cancheru culettale hè u primu stadiu, è u stadiu 4 hè u stadiu più avanzatu:
- Tappa 0. Cunnisciutu ancu cum'è carcinoma in situ, in questu stadiu e cellule anormali sò solu in u rivestimentu internu di u colon o di u rettu.
- Tappa 1. U cancheru hà penetratu u rivestimentu, o mucosa, di u colon o di u rettu è pò esse cresciutu in u stratu musculu. Ùn s'hè spartu à i linfonodi vicini o à altre parte di u corpu.
- Tappa 2. U cancheru si hè spartu à i muri di u colon o di u rettu o à traversu i muri à i tessuti vicini ma ùn hà micca influenzatu i nodi linfatichi.
- Tappa 3. U cancheru si hè tramutatu in i linfonodi ma micca in altre parte di u corpu.
- Tappa 4. U cancheru si hè spartu in altri organi distanti, cum'è u fegatu o i pulmoni.
Chì sò i sintomi di u cancheru culurale?
U cancheru culurale ùn pò prisentà alcun sintomi, in particulare in i primi stadi. Se sperimentate sintomi durante e prime fasi, ponu include:
- stinimentu
- diarrea
- cambiamenti di culore di feci
- cambiamenti in forma di sgabelli, cum'è sgabelli ristretti
- sangue in e feci
- sanguinamentu da u rectu
- gas eccessivu
- crampi addominali
- dulore addominale
Se si nota unu di sti sintomi, fate un appuntamentu cù u vostru duttore per discutere di ottene un screening di u cancheru culurale.
Sintomi di Stage 3 o 4 (sintomi di stadiu tardu)
I sintomi di u cancheru culurale sò più notevuli à e fasi tardi (tappe 3 è 4). Oltre à i sintomi sopra citati, pudete ancu sperimentà:
- fatigue eccessiva
- debulezza inspiegabile
- perdita di pesu involuntaria
- cambiamenti in u vostru sgabellu chì duranu più di un mese
- un sintimu chì e vostre viscere ùn seranu micca cumpletamente viote
- vomitu
Se u cancheru culettale si diffonde in altre parti di u vostru corpu, pudete ancu sperimentà:
- itterizia, o ochji gialli è pelle
- gonfiore in e mani o in i pedi
- difficultà respiratorii
- mal di testa crònicu
- visione sfocata
- fratture bone
Ci sò diversi tipi di cancru culurale?
Mentre u cancheru culettale sona spiecativu, ci hè in realtà più di un tippu. E differenze anu da fà cù i tippi di cellule chì diventanu cancerose è ancu induve si formanu.
U tippu più cumunu di cancheru culettale parte da adenocarcinomi. Sicondu l'ACS, l'adenocarcinomi custituiscenu a maiò parte di i casi di cancru culurale. A menu chì u vostru duttore ùn specifiche micca altrimenti, u vostru cancru culettale hè prubabile di stu tipu.
L'adenocarcinomi si formanu in e cellule chì facenu u mucus in u colon o in u rettu.
Meno cumunemente, i tumori culettali sò causati da altri tippi di tumori, cume:
- linfomi, chì ponu formassi prima in i nodi linfatichi o in u colon
- carcinoidi, chì cumincianu in e cellule chì producenu ormoni in i vostri intestini
- sarcomas, chì si formanu in tessuti molli cum'è i musculi in u colon
- tumori stromali gastrointestinali, chì ponu cumincià cum'è benigni è poi diventà cancerosi (Si formanu di solitu in u trattu digestivu, ma raramente in u colon).
Chì causa u cancheru culettale?
I ricercatori studianu sempre e cause di u cancheru culurale.
U cancheru pò esse causatu da mutazioni genetiche, ereditate o acquistate. Queste mutazioni ùn garantiscenu micca chì svilupperete un cancheru culettale, ma aumentanu e vostre possibilità.
Alcune mutazioni ponu causà e cellule anormali à accumulà in u rivestimentu di u colon, furmendu polipi. Si tratta di piccule crescita benigne.
A rimozione di queste crescita attraversu a chirurgia pò esse una misura preventiva. I polipi micca trattati ponu diventà cancerosi.
Quale hè à risicu per u cancheru culettale?
Ci hè un elencu crescente di fattori di risicu chì agiscenu solu o in cumbinazione per aumentà e probabilità di una persona di sviluppà cancru culurale.
Fattori di risicu fissi
Alcuni fattori chì aumentanu u vostru risicu di sviluppà un cancheru culettale sò inevitabili è ùn ponu micca esse cambiati. L'età hè unu di elli. E vostre probabilità di sviluppà stu cancheru aumentanu dopu avè ghjuntu à l'età di 50 anni.
Alcuni altri fattori di risicu fissi sò:
- una storia precedente di polipi di colon
- una storia precedente di malatie intestinali
- una storia di famiglia di cancru culurale
- avè certi sindromi genetichi, cum'è a poliposi adenomatosa familiale (FAP)
- essendu di discendenza ebraica o africana di l'Europa orientale
Fattori di risicu mudificabili
Altri fattori di risicu sò evitabili. Ciò significa chì pudete cambialli per diminuisce u risicu di sviluppà un cancru culurale. Fattori di risicu evitabili includenu:
- esse in sovrappesu o avè obesità
- esse fumadore
- esse un bevente pesante
- avè diabete di tip 2
- avè un stilu di vita sedentariu
- cunsumendu una dieta ricca in carni trasfurmate
Cumu hè diagnosticatu u cancheru culurale?
Un diagnosticu precoce di u cancheru culettale vi dà a più bona pussibilità di curallu.
L'American College of Physicians (ACP) raccomanda screening per e persone chì anu da 50 à 75 anni, à risicu mediu di a malattia, è chì anu una speranza di vita di almenu 10 anni.
U raccomanda screening per e persone chì sò da 50 à 79 anni è chì u risicu di 15 anni di sviluppà a situazione hè almenu 3 per centu.
U vostru duttore inizierà uttenendu infurmazioni nantu à a vostra storia medica è familiare. Faranu ancu un esame fisicu. Puderanu appughjà nantu à u vostru addome o fà un esame rettale per determinà se sò presenti grumi o polipi.
Pruvenzi fecali
Pudete sottumessi test fecali ogni 1 à 2 anni. E prove fecali sò aduprate per rilevà u sangue piattu in e vostre feci. Ci hè dui tippi principali, u test di sangue occulte fecale basatu in guaiac (gFOBT) è u test immunochimicu fecale (FIT).
Test di sangue occulte fecale basatu in Guaiac (gFOBT)
Guaiac hè una sostanza vegetale chì hè aduprata per rivestisce a carta chì cuntene u vostru campione di feci. Se qualchì sangue hè prisente in e vostre feci, a carta cambierà di culore.
Duvete evità certi alimenti è medicazione, cume a carne rossa è i farmaci antiinfiammatori non steroidali (FANS), prima di sta prova. Puderanu interferisce cù i risultati di i vostri test.
Test immunochimicu fecale (FIT)
U FIT rileva l'emoglobina, una proteina truvata in u sangue. Hè cunsideratu più precisu cà u test basatu in guaiac.
Hè perchè u FIT hè improbabile di rilevà i sanguinamenti da u tractu gastrointestinale superiore (un tipu di sanguinamentu chì hè raramente causatu da u cancheru culurale). Inoltre, i risultati per questa prova ùn sò micca affettati da l'alimenti è i medicazione.
Prove in casa
Perchè parechji campioni di feci sò necessarii per questi testi, u vostru duttore vi darà probabilmente kit di test da aduprà in casa invece di avè sottumessi test in ufficiu.
Entrambi i testi ponu esse ancu fatti cù kit di test in casa acquistati in ligna da cumpagnie cum'è LetsGetChecked è Everlywell.
Parechji kit acquistati in ligna richiedenu di mandà un campione di sgabelli à un laburatoriu per a valutazione. I risultati di i vostri testi devenu esse dispunibili in ligna in 5 ghjorni lavorativi. Dopu, avete a pussibilità di cunsultà cun una squadra di assistenza medica nantu à i risultati di i vostri testi.
U FIT di Seconda Generazione pò ancu esse acquistatu in ligna, ma u campione di feci ùn deve micca esse mandatu à un laburatoriu. I risultati di i testi sò dispunibili in 5 minuti. Questa prova hè precisa, appruvata da a FDA, è capace di rilevà cundizioni addiziunali cum'è a colite. Tuttavia, ùn ci hè micca una squadra di assistenza medica per ghjunghje si avete dumande nantu à i vostri risultati.
Prudutti da pruvà
E prove in casa ponu esse aduprate per rilevà u sangue in e feci, un sintomu impurtante di u cancheru culurale. Cumprate per elli in ligna:
- LetsGetChecked Test di screening di u Cancru di Colon
- Everlywell FIT Test di screening di u cancheru di u colon
- Seconda Generazione FIT (Test Immunochimicu Fecale)

Pruvenza di sangue
U vostru duttore pò fà qualchì analisi di sangue per avè una idea megliu di ciò chì causa i vostri sintomi. E prove di funziunamentu di u fegatu è u conte di sangue cumpletu ponu escludere altre malatie è disordini.
Sigmoidoscopia
Minimamente invasiva, a sigmoidoscopia permette à u vostru duttore di esaminà l'ultima sezione di u vostru colon, chì hè cunnisciutu cum'è colon sigmoide, per e anomalie. A prucedura, cunnisciuta ancu cum'è sigmoidoscopia flessibile, implica un tubu flessibile cù una luce annantu.
L'ACP raccomanda una sigmoidoscopia ogni 10 anni, mentre u BMJ raccomanda una sigmoidoscopia unica.
Culunoscopia
Una culunoscopia implica l'usu di un tubu longu cù una piccula camera attaccata. Questa prucedura permette à u vostru duttore di vede in u vostru colon è rectum per verificà qualcosa inusuale. Hè generalmente realizatu dopu à testi di screening menu invasivi indicanu chì pudete avè un cancheru culettale.
Durante a colonoscopia, u vostru duttore pò ancu caccià u tissutu da e zone anormali. Questi campioni di tessuti ponu allora esse inviati à un laboratorio per analisi.
Fora di i metudi diagnostichi esistenti, sigmoidoscopie è colonoscopie sò i più efficaci per rilevà e crescita benigne chì ponu sviluppà in cancru culettale.
L'ACP raccomanda una colonoscopia ogni 10 anni, mentre u BMJ raccomanda una colonoscopia unica.
Radiografia
U vostru duttore pò urdinà una radiografia cù una soluzione di cuntrastu radioattivu chì cuntene l'elementu chimicu bariu.
U vostru duttore inserisce questu liquidu in e vostre viscere attraversu l'usu di un clistere di bariu. Una volta in postu, a suluzione di bariu copre u revestimentu di u colon. Questu aiuta à migliurà a qualità di l'imagine di raggi X.
CT scan
E scansioni CT furniscenu à u vostru duttore una maghjina dettagliata di u vostru colon. Una CT scan chì hè aduprata per diagnosticà u cancheru culettale hè qualchì volta chjamata culunoscopia virtuale.
Chì sò l'opzioni di trattamentu per u cancheru culettale?
U trattamentu di u cancheru culettale dipende da una varietà di fattori. U statu di a vostra salute generale è u stadiu di u vostru cancheru culettale aiutanu u vostru duttore à creà un pianu di trattamentu.
Chirurgia
In i primi stadii di u cancheru culurale, puderia esse pussibule per u vostru chirurgu di rimuovere i polipi cancerosi per mezu di a chirurgia. Se u polipu ùn hè micca attaccatu à u muru di l'intestini, avarete forse un eccellente sguardu.
Se u vostru cancheru si hè spargugliatu in i muri intestinali, u vostru chirurgu pò avè bisognu di caccià una parte di u colon o di u rettu cù qualsiasi nodi linfatichi vicini. S'ellu hè pussibule, u vostru chirurgu riattaccherà a parte sana restante di u colon à u rettu.
S'ellu ùn hè micca pussibule, ponu fà una colostomia. Ciò implica a creazione di una apertura in u muru addominale per a rimozione di i rifiuti. Una colostomia pò esse tempurale o permanente.
Chimioterapia
A chimioterapia implica l'usu di droghe per tumbà e cellule cancerose. Per e persone cun cancru culettale, a chimioterapia si face comunemente dopu a chirurgia, quandu hè aduprata per distrugge e cellule cancerose persistenti. A chimioterapia cuntrolla ancu a crescita di i tumori.
I farmaci di chimioterapia usati per trattà u cancheru culettale includenu:
- capecitabina (Xeloda)
- fluorouracil
- oxaliplatinu (Eloxatina)
- irinotecan (Camptosar)
A chimioterapia vene spessu cù effetti collaterali chì devenu esse cuntrullati cù medicazione supplementare.
Radiazione
A radiazione adopra un raghju putente di energia, simile à quella aduprata in i raggi X, per destinà è distrugge e cellule cancerose prima è dopu a chirurgia. A radioterapia si faci spessu cù a chimioterapia.
Altri medicazione
Terapie destinate è immunoterapie ponu ancu esse raccomandate. Drogini chì sò stati appruvati da l'Alimentazione è Drug Administration (FDA) per trattà u cancheru colonettale includenu:
- bevacizumab (Avastin)
- ramucirumab (Cyramza)
- ziv-aflibercept (Zaltrap)
- cetuximab (Erbitux)
- panitumumab (Vectibix)
- regorafenib (Stivarga)
- pembrolizumab (Keytruda)
- nivolumab (Opdivo)
- ipilimumab (Yervoy)
Puderanu trattà u cancheru metastaticu, o in stadiu tardu, di u colonectal chì ùn risponde micca à altri tippi di trattamentu è si hè spartu in altre parte di u corpu.
Chì hè u tassu di sopravivenza per e persone cun cancru culurale?
Avè un diagnosticu di cancheru culettale pò esse inchietante, ma stu tipu di cancheru hè estremamente curabile, soprattuttu quandu hè pigliatu prestu.
U tassu di sopravivenza à 5 anni per tutte e tappe di u cancheru di u colon hè stimatu à 63 per centu basatu annantu à i dati da u 2009 à u 2015. Per u cancheru di u rettu, u tassu di sopravivenza à 5 anni hè di 67 per centu.
A percentuale di sopravvivenza à 5 anni riflette a percentuale di persone chì anu sopravvissutu almenu 5 anni dopu u diagnosticu.
E misure di trattamentu anu fattu ancu una longa strada per i casi più avanzati di cancru di colon.
Sicondu l'Università di u Texas Southwestern Medical Center, in u 2015, u tempu mediu di sopravivenza per u stadiu 4 di u cancheru di u colon era di circa 30 mesi. In l'anni 90, a media era di 6 à 8 mesi.
In listessu tempu, i duttori vedenu avà u cancheru culettale in i più ghjovani. Alcune di queste ponu esse dovute à scelte di stile di vita malsane.
Sicondu l'ACS, mentre chì i morti per cancru culurale anu diminuitu in adulti anziani, i morti in e persone di menu di 50 anni anu aumentatu trà u 2008 è u 2017.
U cancheru culettale pò esse prevenutu?
Certi fattori di risicu per u cancheru culurale, cum'è a storia di a famiglia è l'età, ùn sò micca prevenibili.
Tuttavia, fattori di vita chì ponu cuntribuisce à u cancheru culurale sò evitabile, è pò aiutà à riduce u vostru risicu generale di sviluppà sta malattia.
Pudete piglià misure avà per riduce u vostru risicu:
- diminuendu a quantità di carne rossa chì manghjate
- evitendu carni trasfurmate, cum'è hot dog è salumi
- manghjà più cibi vegetali
- diminuendu u grassu dieteticu
- esercitendu ogni ghjornu
- perde u pesu, se u vostru duttore li ricumanda
- smettere di fumà
- riducendu u cunsumu d'alcol
- diminuendu u stress
- gestione di u diabete preesistenti
Un'altra misura preventiva hè di assicurà chì otteniate una colonoscopia o un altru screening di u cancheru dopu à l'età di 50 anni. Più u cancer hè rilevatu prima, megliu serà u risultatu.
Chì ci hè a prospettiva à longu andà?
Quandu hè chjappu prestu, u cancheru culurale hè curabile.
Cù deteczione precoce, a maiò parte di e persone campanu almenu altri 5 anni dopu u diagnosticu. Se u cancheru ùn ritorna micca in quellu tempu, ci hè una probabilità assai bassa di recidiva, soprattuttu se avete avutu a malatia di u stadiu iniziale.