Autore: Judy Howell
Data Di Creazione: 28 Lugliu 2021
Aghjurnamentu Di Data: 9 Febbraiu 2025
Anonim
What is Computed Tomography (CT) and how does it work?
Video: What is Computed Tomography (CT) and how does it work?

Cuntenutu

Cosa hè una CT craniale?

Una scansione CT craniale hè un strumentu di diagnosticu adupratu per creà immagini dettagliate di funzioni in a vostra testa, cume u craniu, u cervellu, i seni paranasali, i ventriculi è e prese d'ochji. CT significa tomografia computerizzata, è stu tippu di scan hè ancu chjamatu CAT scan. Una scansione CT craniale hè cunnisciuta ancu da una varietà di nomi, cumprese scansione di u cervellu, scansione di a testa, scansione di u craniu è scansu di i sinus.

Questa prucedura ùn hè micca invasiva, significendu chì ùn hà micca bisognu di chirurgia. Hè di solitu suggeritu di investigà parechji sintomi chì implicanu u sistema nervosu prima di girà versu procedure invasive.

Ragioni per una CT craniale

I ritratti creati da una CT craniale sò assai più dettagliati di i raggi X regulari. Puderanu aiutà à diagnosticà una serie di condizioni, cumprese:

  • anormalità di l'osse di u vostru cranu
  • malformazione arteriovenosa, o vini sanguini anormali
  • atrofia di u tissutu cerebrale
  • difetti di nascita
  • aneurismu cerebrale
  • emorragia, o sanguinamentu, in u vostru cervellu
  • idrocefalu, o accumulazione di fluidu in u vostru cranu
  • infezioni o gonfiore
  • ferite à a testa, a faccia, o u craniu
  • colpu
  • tumuri

U vostru duttore pò urdinà una CT craniale se avete avutu una ferita o affissà unu di questi sintomi senza alcuna causa apparente:


  • svenimentu
  • mal di testa
  • attacchi, soprattuttu s'ellu ci hè statu recentemente
  • cambiamenti di comportamentu improvvisi o cambiamenti di pensamentu
  • perdita di l'audizione
  • perdita di visione
  • debule musculare o intorpidimentu è zingara
  • difficultà di parlà
  • difficultà à ingolle

Una CT craniale pò ancu esse aduprata per guidà altre procedure cum'è chirurgia o biopsia.

Ciò chì accade durante una scansione CT craniale

Un scanner CT craniale piglia una serie di raggi X. Un urdinatore mette allora queste immagini à raggi X per creà immagini dettagliate di a vostra testa. Queste immagini aiutanu u vostru duttore à fà un diagnosticu.

A procedura hè generalmente fatta in un ospedale o in un centru di imaging ambulatoriale. Duverebbe piglià solu circa 15 minuti per compie a vostra scansione.

U ghjornu di a prucedura, duvete caccià i ghjuvelli è altri oggetti metallichi. Puderanu dannà u scanner è interferiscenu cù i raggi X.

Probabilmente vi sarà dumandatu di cambià in un vestitu d'ospedale. Puderete nantu à un tavulinu strettu o in faccia o in faccia, secondu i motivi di u vostru CT scan.


Hè assai impurtante chì restiate cumpletamente fermu durante l'esame. Ancu un pocu muvimentu pò sfocà l'imaghjini.

Alcune persone trovanu u scanner CT stressante o claustrofobu. U vostru duttore pò suggerisce un calmante per mantene calmu durante a procedura. Un sedattivu vi aiuterà ancu à tene fermu. Se u vostru zitellu hà fattu a CT scan, u so duttore pò cunsiglià un sedattivu per questi stessi motivi.

A tavula scorrerà lentamente per chì a vostra testa sia in u scanner. Vi pò esse dumandatu di trattene u vostru fiatu per un brevi periodu.U raggiu di raggi X di u scanner girerà intornu à a vostra testa, creendu una seria di immagini di a vostra testa da diversi anguli. L'imaghjini individuali sò chjamati fette. Accatastà e fette crea immagini tridimensionali.

L'imaghjini ponu esse vistu immediatamente nantu à un monitor. Seranu almacenati per a visualizazione dopu è stampati. Per a vostra securità, u scanner CT hà un micru è altoparlanti per a cumunicazione bidiretta cù l'operatore di u scanner.

Contraste di tintura è CT craniale

U tintu di cuntrastu aiuta à mette in risaltu alcune zone megliu nantu à e immagini CT. Per esempiu, pò mette in risaltu è enfatizà i vini sanguini, l'intestini è altre zone. A tintura hè data per una linea intravenosa inserita in una vena di u vostru bracciu o di a manu.


Spessu, l'imaghjini sò prima pigliati senza cuntrastu, è dopu dinò cun cuntrastu. Tuttavia, l'usu di u tintu di cuntrastu ùn hè micca sempre necessariu. Dipende da ciò chì u vostru duttore cerca.

U vostru duttore pò urdinà di ùn manghjà nè beie per parechje ore prima di u teste sè avete da riceve un tintu di cuntrastu. Questu dipende da a vostra situazione medica particulare. Dumandate à u vostru duttore istruzzioni specifiche per a vostra CT scan.

Preparazione è precauzioni da cunsiderà

A tavula di u scanner hè assai stretta. Chiedi se ci hè un limite di pesu per a tavula di u scanner CT se pesate più di 300 sterline.

Assicuratevi di dì à u vostru duttore se site incinta. I raggi X di ogni tipu ùn sò micca raccomandati per e donne incinte.

Vulerete esse cuscenti di qualchì precauzione in più se u tintu di cuntrastu serà adupratu. Per esempiu, misure speciali devenu esse pigliate per e persone in a medicina diabetica metformina (Glucophage). Assicuratevi di fà sapè à u vostru duttore se pigliate sta droga. Dì ancu à u vostru duttore se avete mai soffertu una reazione avversa per cuntrastà a tintura.

Possibili effetti collaterali o risichi

L'effetti secundarii è i risichi per una CT craniale implicanu disconfort, esposizione à radiazioni, è reazione allergica à u tintu di cuntrastu.

Discutite tutte e preoccupazioni cù u vostru duttore prima di u test in modo da pudete valutà i rischi potenziali è i benefici per a vostra situazione medica.

Disconfort

A CT stessa hè una prucedura indolore. Alcune persone si sentenu scomode nantu à a tavula dura o anu difficoltà à stà fermu.

Puderete sente una leggera ardente quandu u tintu di cuntrastu entre in a vostra vena. Alcune persone sperimentanu un gustu di metallo in bocca è una sensazione calda in tuttu u so corpu. Sti reazzione sò nurmali è duranu generalmente menu di un minutu.

Esposizione à e radiazioni

Scansioni CT vi espone à qualchì radiazione. I duttori accettanu generalmente chì i risichi sò bassi paragunatu à u risicu potenziale di ùn esse diagnosticatu cun un prublema di salute periculosu. U risicu di una sola scansione hè chjucu, ma aumenta se avete assai raggi X o CT scansi cù u tempu. I scanners più recenti vi ponu espone à menu radiazioni cà i mudelli più vechji.

Dìite à u vostru duttore se site incinta. U vostru duttore pò esse in gradu di evità di espone u vostru zitellu à a radiazione aduprendu altri test. Queste ponu includere una scansione MRI di testa o ultrasu, chì ùn utilizanu micca radiazioni.

Reazione allergica à u cuntrastu

Dìite à u vostru duttore prima di a scansione se avete mai avutu una reazione allergica per cuntrastà a tintura.

A tintura di cuntrastu cumunamente cuntene iodiu è pò causà nausea, vomitu, eruzione cutanea, urticaria, prurigine o starnutimentu in e persone allergiche à u iodu. Pudete esse datu steroidi o antihistaminici per aiutà cun questi sintomi prima di riceve l'iniezione di tintura. dopu à a prova, pudete avè bisognu di beie liquidi in più per aiutà à lavà u iodu da u corpu se avete diabete o malattia renale.

In casi rari, a tintura di cuntrastu pò causà anafilassi, una reazione allergica di tuttu u corpu chì pò minaccià a vita. Avvisate immediatamente l'operatore di u scanner se avete difficultà à respirà.

Risultati di u vostru CT craniale è seguitu

Duvete esse capace di tornà à a vostra rutina normale dopu u test. U vostru duttore pò dà istruzzioni speciali se u cuntrastu hè statu adupratu in u vostru test.

Un radiologu interpreterà i risultati di a prova è invierà un raportu à u vostru duttore. I scans sò almacenati elettronicamente per riferimenti futuri.

U vostru duttore discuterà cun voi u rapportu di u radiologu. Sicondu i risultati, u vostru duttore puderia urdinà più testi. O s'elli sò capaci di ghjunghje à un diagnosticu, anderanu nantu à i prossimi passi cun voi, s'ellu ci hè.

Publicazioni Affascinanti

A pneumonia in i zitelli - alta

A pneumonia in i zitelli - alta

U vo tru zitellu hà pneumonia, chì hè una infezzione in i pulmoni. Avà chì u vo tru figliolu i ne và in ca a, eguitate l'i truzzioni di u duttore anitariu per aiut...
Enterococci resistenti à a vancomicina - ospedale

Enterococci resistenti à a vancomicina - ospedale

Enterococcu hè un germe (batteriu). Vive nurmalmente in l'inte tini è in u trattu genitale femminile.A maiò parte di u tempu, ùn face micca prublemi. Ma enterococcu pò cau...