Autore: Randy Alexander
Data Di Creazione: 27 Aprile 2021
Aghjurnamentu Di Data: 17 Maghju 2025
Anonim
El sistema respiratorio del cuerpo humano para niños - Smile and Learn
Video: El sistema respiratorio del cuerpo humano para niños - Smile and Learn

Cuntenutu

Chì ghjè un diafragma?

U diafragma hè situatu trà l'addome superiore è u pettu. Hè u musculu rispunsevule per aiutà à respirà. Mentre inalate, u vostru diafragma si contrae per chì i vostri pulmoni si possanu allargà per lascià entrà l'ossigenu; mentre espirate, u vostru diafragma si rilassa per lascià esce u diossidu di carbonu.

Alcune condizioni è cumplicazioni ponu causà spasmi di u diafragma, chì ponu impedisce a respirazione normale è ponu esse scomodi.

Chì causa un spasmu di u diafragma?

Un spasimu di u diafragma pò accade per parechje ragioni è in varie gravità. Calchì volta u spasm hè di corta durata, particularmente s'ellu si face per via di un "colpu di ventu".

Altre cause sò più implicate è ponu avè un numeru di sintomi addiziunali associati cun elli.

Ernia Hiatale

Sì avete una ernia hiatale, una parte di u vostru stomacu esce per u diafragma in l'apertura hiatale.

L'ernie hiatali sò causate da tessuti musculari indeboliti, chì ponu esse u risultatu di un hiatus particolarmente grande (spaziu musculare), ferita, o pressione persistente nantu à i musculi circundanti.


E piccule ernie hiatali ùn solitanu micca causà prublemi, mentre chì e grande ernia hiatale ponu causà dolore è difficoltà à respirà. Altri sintomi di una ernia hiatal includenu:

  • ardore di stomacu
  • difficultà à ingolle
  • eruttazione
  • sintimentu eccessivu dopu i pranzi
  • passendu sgabellu neru
  • vomitu di sangue

Irritazione di u nervu frenicu

U nervu frenicu cuntrolla u musculu di u diafragma. Manda signali à u vostru cervellu, chì vi permette di respirà senza pensà. Se u vostru nervu frenicu hè irritatu o dannighjatu, pudete perde a capacità di piglià respiri automatichi. A cundizione pò esse causata da una ferita di a medula spinale, traumatismu fisicu, o cumplicazioni chirurgiche. Cù irritazione di u nervu frenicu, pudete ancu sperimentà:

  • sullottu
  • mancanza di fiatu quandu si stende
  • paralisi di u diafragma

Paralisi tempuranee

U vostru diafragma pò esse paralizatu temporaneamente se avete "avutu u ventu cacciatu da voi" da un colpu direttu à u vostru addome. Subitu dopu à u colpu, pudete avè difficoltà à respirà, chì u vostru diafragma puderia luttà per espansione è cuntrattu cumpletu. Altri sintomi di paralisi temporanea includenu:


  • singuli
  • stretta in u pettu
  • dulore in u pettu
  • dulore in u stomacu

Stiches laterali da l'eserciziu

Punti laterali, o crampi in a cassa toracica, si verificanu à volte quandu si principia a furmazione per eserciziu o quandu quella furmazione diventa più intensa. Per alcune persone, bere u suchju o manghjà ghjustu prima di un allenamentu pò aumentà a possibilità di stich laterali.

Se esagerate u vostru diafragma durante l'eserciziu, pò cumincià à spasm. Quandu u spasmu hè crònicu, puderia esse dovutu à u bronchospasimu induttu da l'eserciziu, è pudete ancu sperimentà:

  • dulore à u pettu è strettezza
  • mancanza di fiatu
  • una tosse secca

Fluttu di u diafragma

Un flutter di u diafragma hè una cundizione rara chì pò esse diagnosticata male cum'è spasm. Un flutter di u diafragma pò ancu esse causatu da irritazione di u nervu frenicu. Altri sintomi associati à u flutter di u diafragma includenu:

  • pettu strettu
  • difficultà à respirà
  • una sensazione di pulsazioni in u muru addominale

Cumu sò trattati i spasmi di u diafragma?

Evidenza anecdotica suggerisce chì a pratica di respirazione cuntrullata pò piantà i spasmi di u diafragma. Per fà questu:


  • Stende pianu nantu à a vostra schiena in terra o nantu à un lettu.
  • Piegate ligeramente i vostri ghjinochji, pusendu un cuscinu sottu à i vostri ghjinochji è un altru sottu a testa.
  • Pone una manu nantu à u to core superiore vicinu à u to pettu è l'altra manu nantu à u to ventre superiore ghjustu sottu à a cassa toracica.
  • Rispira pianu pianu in u nasu. Sentite u to stomacu muvendusi contr'à a to manu.
  • Stringhje i musculi in u vostru stomacu, avendu u vostru addome cascà in l'internu, è espirate per a bocca, cù e labbra strinte.

Per trattà una ernia hiatale

Sta situazione pò esse diagnosticata per mezu di analisi di sangue, radiografia esofagea, endoscopia o manometria.

In certi casi, a chirurgia hè necessaria. Hè generalmente realizatu per una piccula incisione in u vostru abdomen o in u muru di u pettu. U Stile di vita è i rimedii casani includenu manghjà pasti più chjuchi, evitendu cibi chì ponu causà ardori di stomacu, evitendu l'alcol, perdendu pesu è elevendu a testa di u vostru lettu.

Per trattà l'irritazione di u nervu frenicu

Sta cundizione pò esse gestita cù un pacemaker respiratore, chì ripiglia a respunsabilità di mandà missaghji à u diafragma. L'elettrodi, chì sò posti intornu à u nervu, sò attivati ​​attraversu u pacemaker è stimulanu e cuntrazioni di u diafragma.

Se un nervu hè influenzatu, riceverete un impianto, è sì entrambi sò influenzati, ne riceverete dui.

Punti laterali

Alzate u bracciu chì currisponde à u latu di u dulore è mette quella manu nantu à u fondu di a testa. Mantene per 30 à 60 secondi per permettà i nodi per allentà. Pudete ancu cuntinuà à esercità mentre tene u stretch.

Inoltre, pudete applicà pressione cù a manu à u puntu di u dolore è pieghje in avanti è in avanti lentamente. Per prevene i punti laterali prima di un allenamentu, eseguite allungamenti core, cumpresu quellu descrittu sopra.

Chì hè a prospettiva per un spasmu di diafragma?

A prospettiva per i spasmi di u diafragma varia largamente secondu a causa. Tuttavia, in a maiò parte di i casi, sia trattamenti in casa sia trattamenti medichi ponu curà i sintomi.

A volte i spasmi sò dovuti à un eccessivu sforzu normale è ponu esse alleviati facilmente. In altri casi, una cundizione sottostante pò esse necessariamente affrontata, è una volta trattata a situazione, u spasmu hè trattatu ancu.

Cù e nuove tecnulugie è l'attrezzatura di imaging, i duttori sò più preparati chì mai per determinà a causa di un spasimu di u diafragma è ghjunghjenu cun un pianu di trattamentu pusitivu.

Posti Affascinanti

I 10 Migliori Esercizi Culi per e Donne

I 10 Migliori Esercizi Culi per e Donne

U megliu modu per uttene u bottinu di i vo tri ogni? cendi è travaglia per ellu. È mentre chì l'elevazione di pi anti hè un modu icuru per cu trui ce glutei plendidi, qualch...
Aiutu! Cosa da fà Se un Preservativu Esce In tè

Aiutu! Cosa da fà Se un Preservativu Esce In tè

Un accu di co e pavento e ponu accadere durante u e u: te te bu ted, queef , pene rotti (iè, veramente). Ma unu di i peggiori hè quandu una parte cruciale di u pruce u di u e u icuru i bagli...