Autore: Monica Porter
Data Di Creazione: 22 Marzu 2021
Aghjurnamentu Di Data: 25 Sittembre 2024
Anonim
Endocardite - Dr Synapse
Video: Endocardite - Dr Synapse

Cuntenutu

Chì hè l'endocardite?

L'endocardite hè una infiammazione di u rivestimentu internu di u vostru core, chjamatu endocardiu. Hè di solitu causata da i batteri. Quandu a inflammazione hè causata da infezioni, a cundizione hè chjamata endocardite infettiva. L'endocardite hè rara in e persone cù cori sani.

Chì sò i sintomi di l'endocardite?

I sintomi di l'endocardite ùn sò micca sempre severi, è si ponu sviluppà pianu pianu cù u tempu. In i primi stadii di l'endocardite, i sintomi sò simili à parechje altre malatie. Hè per quessa chì parechji casi ùn sò micca diagnosticati.

Parechji di i sintomi sò simili à i casi di influenza o altre infezioni, cum'è pneumonia. Tuttavia, alcune persone sperimentanu sintomi severi chì apparsu improvvisamente. Questi sintomi ponu esse dovuti à l'infiammazione o à i danni associati chì causanu.

I sintomi cumuni di endocardite includenu:

  • murmuriu di u core, chì hè un sonu anormale di u core di u flussu di sangue turbulente in u core
  • pelle pallida
  • frebba o brividi
  • sudatu di notte
  • dulore musculare o articulare
  • nausea o diminuzione di l'appetitu
  • un sentimentu pienu in a parte superiore sinistra di u vostru addome
  • perdita di pesu involuntaria
  • pedi, ghjambe o addome gonfiati
  • tosse o mancanza di fiatu

Sintomi menu cumuni di endocardite sò:


  • sangue in l'urina
  • perdita di pesu
  • una milza allargata, chì pò esse tenera à toccu

Cambiamenti in a pelle pò ancu accade, cumprese:

  • tenere macchie rosse o viulette sottu à a pelle di e dite o di i pedi
  • piccule macchie rosse o viulette da e cellule sanguine chì sò scappate da i vasi capillari rotti, chì di solitu apparenu nantu à u biancu di l'ochji, in e guance, nantu à u tettu di a bocca, o nantu à u pettu

I segni è i sintomi di l'endocardite infettiva varienu assai da una persona à l'altra. Puderanu cambià cù u tempu, è dipendenu da a causa di a vostra infezzione, a salute di u core, è quantu l'infezione hè stata prisente. Se avete una storia di prublemi cardiaci, chirurgia cardiaca o endocardite prima, duvete cuntattà subitu u vostru duttore se avete unu di questi sintomi. Hè particularmente impurtante di cuntattà u vostru duttore se avete una frebba constante chì ùn si rompe o sì inusualmente stancu è ùn sapete micca perchè.

Chì sò e cause di l'endocardite?

A causa principale di l'endocardite hè una crescita eccessiva di batteri. Ancu se sti batteri abitanu di solitu nantu à e superfici interne o esterne di u vostru corpu, pudete purtalli in u vostru sangue manghjendu o bevendu. I batteri ponu ancu entrà per tagli in a vostra pelle o cavità orale. U vostru sistema immunitariu cumbatte nurmalmente i germi prima di causà un prublema, ma questu prucessu fiasca in alcune persone.


In casu di endocardite infettiva, i germi viaghjanu per u sangue è in u vostru core, induve si multiplicheghjanu è causanu infiammazione. L'endocardite pò ancu esse causata da funghi o altri germi.

Manghjà è beie ùn sò micca i soli modi chì i germi ponu entre in u vostru corpu. Puderanu ancu entra in u sangue in:

  • lavendu i denti
  • avè una povera igiene orale o malattia gengivale
  • avè una prucedura dentale chì vi taglia e gengive
  • cuntraendu una malatia di trasmissione sessuale
  • aduprendu una agulla contaminata
  • attraversu un cateteru urinariu o un cateteru endovenosu

Fattori di risicu per l'endocardite

I fattori di risicu per sviluppà l'endocardite includenu i seguenti:

  • injectendu droghe intravenose illecite cù una agulla contaminata da batteri o funghi
  • cicatrici cagiunati da i danni di a valvula cardiaca, chì permettenu di cresce i batteri o i germi
  • danni tissutu da avè endocardite in u passatu
  • avè un difettu di core
  • avè una sustituzione di valvula cardiaca artificiale

Cumu hè diagnosticata l'endocardite?

U vostru duttore passerà in rassegna i vostri sintomi è a storia medica prima di fà alcun test. Dopu sta rivista, anu da aduprà un stetoscopiu per ascultà u to core. I seguenti testi ponu ancu esse fatti:


Analisi di sangue

Se u vostru duttore sospetta chì avete endocardite, un test di cultura di sangue serà urdinatu per cunfirmà se i batteri, i funghi, o altri microorganismi a causanu. Altri analisi di sangue ponu ancu rivelà se i vostri sintomi sò causati da un'altra situazione, cum'è anemia.

Ecocardiogramma transtoracicu

Un ecocardiogramma transtoracicu hè un test di imaging senza radiazione adupratu per vede u vostru core è e so valvole. Questa prova utilizza onde ultrasoniche per creà una maghjina di u vostru core, cù a sonda di imaging posta nantu à a parte anteriore di u vostru pettu. U vostru duttore pò aduprà sta prova di imaging per circà segni di danni o movimenti anormali di u vostru core.

Ecocardiogramma transesofagicu

Quandu un ecocardiogramma transtoracicu ùn furnisce micca abbastanza informazioni per valutà u vostru core cun precisione, u vostru duttore puderia urdinà un test di imaging addizionale chjamatu ecocardiograma transesofagicu. Questu hè adupratu per vede u vostru core per mezu di u vostru esofago.

Elettrocardiogramma

Un elettrocardiogramma (ECG o EKG) pò esse dumandatu per avè una vista megliu di l'attività elettrica di u vostru core. Questa prova pò rilevà un ritmu cardiacu anormale o una frequenza. Un tecnicu attaccarà 12 à 15 elettrodi molli à a vostra pelle. Questi elettrodi sò attaccati à i cavi elettrichi (fili), chì sò poi attaccati à a macchina EKG.

Radiografia di pettu

Un pulmone sfundatu o altri prublemi pulmonari pò causà alcuni di i stessi sintomi cum'è endocardite. Una radiografia di torace pò esse aduprata per vede i vostri pulmoni è vede s'elli sò cascati o se u fluidu s'hè accumulatu in elli. Un accumulu di fluidu hè chjamatu edema pulmonare. A radiografia pò aiutà u vostru duttore à dì a differenza trà l'endocardite è altre condizioni chì implicanu i vostri pulmoni.

Cumu hè trattata l'endocardite?

Antibiotici

Se a vostra endocardite hè causata da batteri, serà trattata cun terapia antibiotica per via endovenosa. U vostru duttore vi cunsiglierà di piglià antibiotici finu à chì a vostra infezzione è l'infiammazione cunnessa sò trattate in modo efficace. Probabilmente riceverete questi in un ospedale per almenu una settimana, finu à chì mostri segni di miglioramentu. Averete bisognu di cuntinuà a terapia antibiotica dopu a dimissione da l'uspidale. Puderete pudè passà à antibiotici orali dopu in u vostru trattamentu. A terapia antibiotica tipicamente dura finu à compie.

Chirurgia

L'endocardite infettiva prolungata o valvule cardiache danneggiate causate da endocardite pò richiede una chirurgia per correggerla. A cirurgia pò esse fatta per rimuovere qualsiasi tessutu mortu, tessutu cicatriziale, accumulo di fluidi, o detriti da u tessutu infettu. A chirurgia pò ancu esse fatta per riparà o rimuovere a vostra valvula cardiaca danneggiata, è rimpiazzalla cù materiale artificiale o tessutu animale.

Chì sò e cumplicazioni associate à l'endocardite?

Cumplicazioni ponu sviluppà da i danni causati da a vostra infezzione. Queste ponu includere un ritmu cardiacu anormale, cume a fibrillazione atriale, coaguli di sangue, altre lesioni d'organi è iperbilirubinemia cun itterizia. U sangue infettatu pò ancu causà emboli, o coaguli, per viaghjà in altre parte di u vostru corpu.

Altri organi chì ponu esse affettati includenu:

  • rini, chì ponu diventà infiammati, causendu una cundizione chjamata glomerulonefrite
  • pulmoni
  • cerbellu
  • osse, in particulare a colonna spinale, chì ponu infettassi, causendu osteomielite

I batteri o funghi ponu circulà da u vostru core è influenzà queste zone. Sti germi ponu ancu fà sviluppà ascessi in i vostri organi o in altre parti di u vostru corpu.

Ulteriori complicazioni gravi chì ponu sorgere da endocardite includenu colpu è insufficienza cardiaca.

Cumu si pò prevene l'endocardite?

Avè una bona igiene orale è tene appuntamenti dentali regulari pò aiutà à calà u risicu di batteri chì si accumulanu in bocca è entranu in u sangue. Queste reduce u risicu di sviluppà endocardite da una infezzjoni orale o ferita. Se avete sottumessu un trattamentu dentale chì hè statu seguitu cù antibiotici, assicuratevi di piglià i vostri antibiotici cum'è urdinatu.

Se avete una storia di malatie cardiache congenita, una chirurgia cardiaca, o endocardite, state à guardà i segni è i sintomi di l'endocardite. Paga una attenzione particulare à una frebba persistente è una fatica inspiegabile. Cuntattate u vostru duttore u più prestu pussibule sè avete qualcunu di sti sintomi.

Duvete ancu evità:

  • piercings corpu
  • tatuaggi
  • U consumu di droghe IV
  • ogni prucedura chì puderia permette à i germi di entre in u vostru sangue

Articuli Novi

9 Modi Puderete Fat Fat Vergogna à Qualcunu in Palestra

9 Modi Puderete Fat Fat Vergogna à Qualcunu in Palestra

Avemu vi tu gra i vergugno i in ogni locu-da i rapporti di tampa chì pre entanu ritratti di "fattie enza capu" à i duttori di criminendu contr'à i pazienti in ovrappe u &#...
Una playlist di musica rock di I-Love-the-'90s

Una playlist di musica rock di I-Love-the-'90s

L'anni 90 anu generatu una varietà di muvimenti mu icali, cù gruppi di pop è bande di capelli dendu a piazza à gang ta rap è atti elettronichi. Dittu chi tu, ni un generu ...