Autore: Tamara Smith
Data Di Creazione: 26 Ghjinnaghju 2021
Aghjurnamentu Di Data: 1 Febbraiu 2025
Anonim
Urocultura: chì ghjè, chì ghjè è risultati - Salute
Urocultura: chì ghjè, chì ghjè è risultati - Salute

Cuntenutu

L'urocultura, chjamata ancu cultura urinaria o cultura urinaria, hè un esame chì hà per scopu di cunfirmà l'infezzione urinaria è identificà chì microorganismu hè rispunsevule di l'infezzione, chì aiuta à determinà u trattamentu più adattu. Per fà sta prova, hè raccomandatu chì a prima urina di a mattina sia raccolta, dispensendu u primu jet, tuttavia u test di cultura di urina pò esse fattu da l'urina raccolta durante u ghjornu.

Nurmalmentu, cù a cultura di urina, un antibiogramma hè dumandatu, chì hè realizatu solu da u laboratoriu quandu u risultatu di a cultura di urina hè pusitivu. Attraversu questu esame hè pussibule sapè à quali antibiotici i batteri sò più sensibili o resistenti, aiutendu à definisce u megliu trattamentu. Amparate più nantu à a cultura di l'urina cù antibiograma.

Cumu capisce u risultatu di a cultura di l'urina

U risultatu di u test di cultura di urina pò esse:


  • Negativu o nurmale: quandu ùn ci hè crescita di culunie batteriche in l'urina à valori inchietanti;
  • Pusitivu: quandu hè pussibule identificà più di 100.000 colonie batteriche, è u batteriu identificatu in l'esame hè ancu indicatu.

Se un antibiogramu hè statu ancu dumandatu, in u risultatu pusitivu, oltre à indicà u batteriu, hè ancu indicatu à quali antibiotici u batteriu hè statu dimustratu per esse sensibile o resistente.

In certi casi, quandu a raccolta o l'archiviazione di u campione ùn hè micca fatta bè, altri risultati ponu esse verificati:

  • Falsu pusitivu: accade in situazioni induve ci hè una contaminazione di l'urina da altri microorganismi, sangue o medicazione;
  • Falsu negativu: pò accade quandu u pH di l'urina hè assai acidicu, sottu à 6, o quandu si piglia un antibioticu o diureticu.

U risultatu pò ancu esse dubbitosu se u numeru di culunie hè menu di 100.000, è pò esse necessariu ripete u test.


Tuttavia, hè necessariu per u duttore di valutà ancu altri segni è sintomi chì indicanu infezioni di e vie urinarie, per valutà chì tippu di trattamentu hè necessariu, secondu ogni casu. Amparate à identificà i sintomi chì indicanu infezzione di e vie urinarie.

Cumu l'esame hè fattu

Per evità cambiamenti in u risultatu di u test di cultura di urina, hè impurtante chì a persona abbia qualchì cura quandu raccoglie è conserva u campione. Cusì, per raccoglie l'urina, hè necessariu seguità u passu dopu à passu:

  1. Lavate a zona intima cun acqua è sapone;
  2. Ritirate e labre di u vaginu in a donna è ritrattate u prepuziu in l'omu;
  3. Scarta u primu flussu di urina;
  4. Cogliu u restu di l'urina in u cuntenutu propiu.

L'urina pò stà sin'à 2 ore à a temperatura di l'ambiente, tuttavia, u contenitore deve esse consegnatu u più prestu pussibule in laburatoriu, affinchì i risultati sianu più affidabili. U contenitore induve l'urina hè posta deve esse sterile è pò esse acquistatu in farmacia, ma pò ancu esse furnitu da u laburatoriu o l'ospedale induve u test sarà effettuatu è, preferibilmente, deve esse rapidamente chjusu è pigliatu in pocu tempu per analisi di laburatoriu., per evità a contaminazione.


Un altru modu per raccoglie u test di urocultura pò esse cù l'usu di un tubu, chjamatu ancu cateterizazione di a vescica, cum'è un modu per garantisce una raccolta u più libera di contaminazione pussibule, ma, generalmente, stu tipu di raccolta si face in e persone chì si trovanu in uspidale.

Altri testi per rilevà l'infezzione di e vie urinarie

Ancu se a cultura urinaria hè u test primariu per diagnosticà l'infezioni di l'urinariu, u test d'urina cumunu, chjamatu dinò urina di tippu 1, EAS o urina di rutina, pò ancu furnisce alcune evidenze di infezioni di e vie urinarie, cume a presenza di batteri, pocyte, leucociti, sangue, nitritu pusitivu o cambiamenti di culore, odore è cunsistenza, per esempiu.

Dunque, u duttore puderà valutà u risultatu di sta prova è osservà i sintomi è l'esame fisicu di u paziente per identificà l'infezzione, senza necessariamente dumandà una cultura di urina, chì hè un test più simplice è u risultatu hè più veloce, postu chì l'urina a cultura pò piglià finu à 3 ghjorni per esse pronta. Capite à chì serve u test di urina è cumu fà.

Tuttavia, a cultura urinaria hè principalmente necessaria per valutà se l'antibioticu adupratu hè u più adattu, per identificà u batteriu in casi d'infezioni ripetute, donne in gravidanza, anziani, persone chì saranu sottoposti à chirurgia di l'urinariu, o quandu ci sò dubbi nantu à questu hè una infezzione di e vie urinarie, per esempiu.

Quandu si deve fà urina cultura in gravidanza

U test di cultura di urina hè fattu durante a gravidanza per l'ostetricu per valutà se a donna incinta presenta o micca una infezione di e vie urinarie chì, s'ella ùn hè micca trattata currettamente, pò causà a nascita prima di u tempu.

U test di cultura di urina ùn rileva micca a gravidanza, solu se a donna incinta hà una infezione urinaria o micca, ma ci hè un test di urina specificu per rilevà a gravidanza attraversu a quantità di l'hormone hCG in l'urina.

Cunsigliemu

Gravidanza è Malattia di Crohn

Gravidanza è Malattia di Crohn

A malatia di Crohn hè generalmente diagno ticata trà l'età di 15 è 25 - u piccu in a fertilità di una donna. ì ite in età fertile è avete Crohn, vi puderete...
Abilità di Comunicazione è Disordini

Abilità di Comunicazione è Disordini

Chì ò i di ordini di a cumunicazioneI di ordini di a cumunicazione ponu influenzà cume una per ona riceve, manda, proce a è capi ce cuncetti. Puderanu ancu indebuli ce e cumpetenze...