Autore: Eugene Taylor
Data Di Creazione: 7 Aostu 2021
Aghjurnamentu Di Data: 1 Lugliu 2024
Anonim
Dizziness and Vertigo, Part I - Research on Aging
Video: Dizziness and Vertigo, Part I - Research on Aging

Cuntenutu

Panoramica

U nostru corpu hè custituitu trilioni di cellule. Normalmente, e nuove cellule rimpiazzanu cellule vechje o danneggiate mentre morenu.

A volte, l'ADN di una cellula hè dannighjatu. U sistema immunitariu pò generalmente cuntrullà un picculu numeru di cellule anormali da ulteriori danni à u nostru corpu.

U cancheru si produce quandu ci sò più cellule anormali di quelle chì u sistema immunitariu pò gestisce. Invece di more, e cellule anormali continuanu à cresce è si dividenu, accatastendu si in forma di tumori. À a fine, quella crescita fora di cuntrollu face chì e cellule anormali invadiscinu i tessuti circundanti.

Ci sò tippi di cancheru chjamati per i tessuti o organi induve sò originati. Tutti anu a capacità di sparghje, ma alcuni sò più aggressivi di l'altri.

Cuntinuà à leghje per amparà cumu si sparghje u cancheru, cumu si mette in scena, è cumu travaglianu diversi trattamenti.

Perchè u cancheru si diffonde

E cellule di u cancheru ùn rispondenu micca à i segnali chì li dicenu chì hè ora di more, allora continuanu à dividersi è multiplicassi rapidamente. È sò assai bravi à piattassi da u sistema immunitariu.


Quandu e cellule tumorali sò sempre cuntenute in u tessutu induve si sò sviluppati, si chjama carcinoma in situ (CIS). Una volta chì quelle cellule si rompenu fora di a membrana di u tessutu, si chjama u cancheru invasivu.

A diffusione di u cancheru da induve hè principiatu à un altru locu hè chjamata metastasi. Ùn importa micca induve altrò in u corpu si sparghje, un cancheru hè sempre chjamatu per u locu ch'ellu hà uriginatu. Per esempiu, u cancheru di a prutata chì si hè spartu in u fegatu hè sempre u cancheru di a prutata, micca u cancheru di u fegatu, è u trattamentu riflette què.

Mentre i tumori solidi sò una caratteristica di parechji tippi di cancheru, ùn hè micca sempre cusì. Per esempiu, e leucemie sò tumori di sangue chì i duttori chjamanu "tumori liquidi".

Esattamente induve e cellule cancerose si sparghjeranu dopu dipende da a so situazione in u corpu, ma hè prubabile chì si sparghji vicine prima. U cancheru pò sparghje per:

  • Tissu. Un tumore in crescita pò spinghje i tessuti circundanti o in organi. E cellule di u cancheru da u tumore primariu ponu spartesi è formà novi tumori vicini.
  • U sistema limfaticu. E cellule di u cancer da u tumore ponu entrà in i linfonodi vicini. Da quì, ponu viaghjà in tuttu u sistema limfaticu è inizià novi tumori in altre parte di u corpu.
  • U sangue. I tumori solidi necessitanu ossigenu è altri nutrienti per cresce. Attraversu un prucessu chjamatu angiogenesi, i tumori ponu induce a furmazione di novi vasi sanguigni per assicurà a so sopravvivenza. E cellule ponu ancu entre in u sangue è viaghjà in siti luntani.

Cancers chì si sparghjenu u più lente è u più lente

E cellule di u cancheru chì anu più dannu geneticu (pocu differenziatu) crescenu di solitu più veloce di e cellule di u cancer cun menu dannu geneticu (ben differenziati). Basatu nantu à quantu anormali apparenu sottu un microscopiu, i tumori sò classificati cume:


  • GX: indeterminatu
  • G1: ben differenziatu o di bassa qualità
  • G2: moderatamente sferenziatu o di livellu intermediu
  • G3: pocu sferenziatu o di alta qualità
  • G4: indifferenziata o di alta qualità

Alcuni cancri chì sò generalmente più lenti in crescita sò:

  • cancri di senu, cume u recettore di l'estrogeni pusitivi (ER +) è u recettore umanu di u fattore di crescita epidermale 2-negativu (HER2-)
  • leucemia linfocitica cronica (CLL)
  • cancri di colon è rectale
  • a maiò parte di i tipi di cancru di prutata

Alcuni cancri, cum'è u cancheru di a prutata, ponu cresce cusì pianu chì u vostru duttore pò ricumandà un approcciu "attente attente" invece di trattamentu immediata. Alcuni ùn anu mai bisognu di trattamentu.

Esempii di tumori à crescita rapida includenu:

  • leucemia linfoblastica acuta (ALL) è leucemia mieloide acuta (AML)
  • certi cancri di u senu, cum'è u cancheru inflamatoriu di u senu (IBC) è u cancheru di u senu triplu negativu (TNBC)
  • linfoma grande di cellule B.
  • cancru di pulmone
  • cancri di prostata rari cum'è carcinomi à cellule chjuche o linfomi

Avè un cancheru à crescita rapida ùn vole micca dì chì avete un pronosticu poveru. Parechji di sti tumori ponu esse trattati in modu efficace. È certi cancri ùn crescenu micca necessariamente più veloce, ma sò menu prubabili di esse rilevati finu à ch'elli anu metastasizatu.


Chì tappe anu da fà cù a diffusione di u cancheru

I cancri sò messi in scena secondu a dimensione di u tumore è quantu si hè sparghje à u mumentu di u diagnosticu. E fasi aiutanu i duttori à decide chì trattamenti sò più propensi à travaglià è dà una visione generale.

Ci sò sfarenti tippi di sistemi di staging è alcuni sò specifici à certi tipi di cancheru. E seguenti sò e fasi basi di u cancer:

  • In situ. E cellule precancerose sò state trovate, ma ùn si sò sparse in u tessutu circundante.
  • Localizatu. E cellule cancerose ùn si sò sparse al di là duv'elli sò partuti.
  • Regiunale. U cancheru si hè spartu in i linfonodi, tissuti o organi vicini.
  • Luntanu. U cancheru hà righjuntu organi o tessuti distanti.
  • Inconnu. Ùn ci hè micca abbastanza infurmazione per determinà a tappa.

O:

  • Tappa 0 o CIS. E cellule anormali sò state trovate ma ùn si sò sparse in u tissutu circundante. Questu hè ancu chjamatu precanceru.
  • Fasi 1, 2 è 3. U diagnosticu di u cancheru hè cunfirmatu. I numeri rapprisentanu quantu grande hè cresciutu u tumore primariu è finu à quandu u cancheru s'hè spartu.
  • Tappa 4. U cancheru hà fattu metastasi in parti luntane di u corpu.

U vostru rapportu di patulugia pò aduprà u sistema di staging TNM, chì furnisce infurmazioni più dettagliate cume:

T: Dimensione di tumore primariu

  • TX: u tumore primariu ùn pò esse misuratu
  • T0: u tumore primariu ùn pò esse situatu
  • T1, T2, T3, T4: descrive a dimensione di u tumore primariu è quantu pò esse cresciutu in u tessutu circostante

N: Numaru di nodi linfatichi righjunali affettati da u cancheru

  • NX: u cancheru in i linfonodi vicini ùn si pò misurà
  • N0: nisun cancru si trova in i linfonodi vicini
  • N1, N2, N3: descrive u numeru è a situazione di i linfonodi affettati da u cancheru

M: Sia chì u cancheru hà metastasizatu o micca

  • MX: a metastasi ùn si pò misurà
  • M0: u cancheru ùn si hè spartu in altre parte di u corpu
  • M1: u cancheru s'hè spartu

Dunque, u vostru stadiu di u cancheru pò esse simile à questu: T2N1M0.

A crescita è a diffusione di u tumore

Tumuri benigni

I tumori benigni ùn sò micca cancerosi. Sò cuparti di cellule nurmali è ùn sò micca capaci di invadiscia u tissutu vicinu o altri organi. I tumori benigni ponu causà uni pochi di prublemi s'elli:

  • sò abbastanza grandi per appughjà nantu à l'organi, causanu dolore, o sò visualmente fastidiosi
  • sò situati in u cervellu
  • liberanu ormoni chì affettanu i sistemi di u corpu

I tumori benigni ponu generalmente esse rimossi chirurgicamente è sò improbabili di ricrescere.

Tumuri maligni

I tumori cancerosi sò chjamati maligni. E cellule di u cancer si formanu quandu e anomalie di DNA causanu un gene à comportassi diversamente di quantu si deve. Puderanu cresce in u tissutu vicinu, sparghjesi in u sangue o in u sistema linfaticu, è sparghjesi in u corpu. I tumori maligni tendenu à cresce più veloce di i tumori benigni.

Cumu u trattamentu funziona per piantà u cancer

In generale, hè più faciule per trattà u cancheru prima ch'ellu abbia a pussibilità di sparghje. U trattamentu dipende da u tipu specificu di cancheru è da u stadiu. In parechji casi, u trattamentu consisterà di più di una terapia.

Chirurgia

Sicondu u tippu di cancheru chì avete, a chirurgia pò esse u trattamentu di prima linea. Quandu a chirurgia hè aduprata per rimuovere un tumore, u chirurgu elimina ancu un picculu margine di tessutu intornu à u tumore per abbassà e possibilità di lascià e cellule tumorali.

A chirurgia pò ancu aiutà à mette in scena u cancheru. Per esempiu, cuntrollà i nodi linfatichi vicinu à u tumore primariu pò determinà se u cancheru si hè sparitu lucalmente.

Pudete ancu bisognu di chimioterapia o radioterapia dopu a chirurgia. Questa pò esse una precauzione in più in casu chì e cellule di u cancheru sò state lasciate indietro o anu arrivatu à u sangue o à u sistema linfaticu.

Se un tumore ùn pò micca esse eliminatu cumpletamente, u vostru chirurgu pò ancu eliminà una parte di questu. Questu pò esse utile se u tumore causava pressione nantu à un organu o causava dolore.

Radioterapia

A radiazione usa raggi à alta energia per tumbà e cellule cancerose o rallentà a so crescita. I raghji dirigenu una zona specifica di u corpu induve hè statu trovu u cancheru.

A radiazione pò esse usata per distrugge un tumore o per alleviare u dolore. Pò esse ancu adupratu dopu a chirurgia per destinà tutte e cellule cancerose chì pudianu esse state lasciate.

Chimioterapia

A chimioterapia hè un trattamentu sistemicu. I farmaci chimio entranu in u sangue è viaghjanu in tuttu u vostru corpu per truvà è distrugge e cellule chì si dividenu rapidamente.

A chimioterapia hè aduprata per tumbà u cancheru, rallentà a so crescita, è riduce a probabilità chì si forminu novi tumori. Hè utile quandu u cancheru si hè spartu al di là di u tumore primariu o sè avete un tipu di cancheru per u quale ùn ci hè micca terapie mirate.

Terapia mirata

Terapie mirate dipende da u tippu specificu di cancheru, ma micca tutti i tumori anu terapie mirate. Queste droghe attaccanu proteine ​​specifiche chì permettenu à i tumori di cresce è di sparghje.

Inibitori di l'angiogenesi interferiscenu cù i signali chì permettenu à i tumori di furmà novi vini sanguini è di cuntinuà à cresce. Queste medicinali ponu ancu causà a morte di i vini sanguini esistenti, chì pò riduce u tumore.

Alcuni tipi di cancheru, cum'è a prostata è a maggior parte di i tumori di senu, anu bisognu di ormoni per cresce. A terapia ormonale pò impedisce à u vostru corpu di pruduce l'ormoni chì alimentanu u cancheru. Altri fermanu questi ormoni da interagisce cù e cellule tumorali. A terapia ormonale aiuta ancu à prevene a ripetizione.

Immunoterapia

L'immunoterapie aumentanu u putere di u vostru corpu per luttà contr'à u cancheru. Queste droghe ponu rinfurzà u vostru sistema immunitariu è aiutallu à ricunnosce e cellule cancerose.

Trasplante di cellule staminali o midollo osseu

Un trapianto di cellule staminali, qualchì volta chjamatu trapianto di midollo osseu, rimpiazza e cellule danneggiate chì formanu sangue cù quelle sane. A prucedura si faci dopu à chimioterapia à grande dosi o radioterapia per tumbà e cellule tumorali è par piantà e vostre cellule staminali di pruduce cellule cancerose.

I trapianti di cellule staminali ponu esse aduprati per parechji tippi di cancru, cumprendu u mieloma multiplu è alcuni tipi di leucemia.

U takeaway

U cancheru ùn hè micca una sola malattia. Ci hè parechji tippi - è sottotipi - di cancheru. Certi sò più aggressivi cà altri, ma ci sò parechje variabili chì portanu à diverse caratteristiche di u cancheru.

U vostru oncologu vi pò dà una megliu comprensione di u comportamentu tipicu di un certu tipu di cancheru basatu annantu à e specificità di u vostru rapportu di patologia.

Ultimi Posti

Ùn aghju mai suspettatu chì l'ADHD puderia esse ligata à u mio traumu d'infanzia

Ùn aghju mai suspettatu chì l'ADHD puderia esse ligata à u mio traumu d'infanzia

Per a prima volta, mi hè par u chì qualcunu mi ave i finalmente inte u. 'ellu ci hè una co a chì cunno cu, hè chì u traumu hà un modu intere ante di mappà i...
Perchè Sò Sempre Caldu?

Perchè Sò Sempre Caldu?

I corpi ò unichi, è alcuni ponu e e ghju tu un pocu più caldi di l'altri.L'e erciziu hè un bellu e empiu di que tu. Alcune per one ò ecche dopu à una cla a di cic...