Tuberculosi Miliaria
Cuntenutu
- Ritrattu Miliary TB
- Cause di a TB miliaria
- Fattori di risicu per a TB miliaria
- Segni è sintomi di TB miliaria
- Diagnosticu di a TB miliaria
- Trattamentu di a TB miliaria
- Antibiotici
- Steroidi
- Chirurgia
- Prospettiva di a TB miliaria
Panoramica
A Tuberculosi (TB) hè una infizzioni seria chì tocca di solitu solu i vostri pulmoni, ghjè per quessa hè spessu chjamata tuberculosi pulmonaria. Tuttavia, qualchì volta i batteri entranu in u sangue, si sparghjenu in u vostru corpu, è crescenu in unu o parechji organi. Questu hè chjamatu TB miliaria, una forma disseminata di tuberculosi.
Miliary TB hà avutu u so nome in 1700 da John Jacob Manget nantu à i risultati di l'autopsia, dopu chì un paziente era mortu. I corpi averianu assai picculi lochi simili à centinaie di semi minusculi di circa 2 millimetri di lunghezza spargugliati in vari tessuti. Siccomu una sementa di migliu hè di quella dimensione, a cundizione hè diventata TB miliaria. Hè una malatia assai seria, chì minaccia a vita.
Sta cundizione hè rara in e persone cun un sistema immunitariu nurmale. Hè più cumuni in e persone chì u sistema immune ùn funziona micca bè. Questu hè chjamatu esse immunocompromessu.
Spessu i vostri pulmoni, a medula ossea è u fegatu sò affettati in a TB miliaria, ma si pò ancu sparghje à u rivestimentu di u vostru core, a medula spinale è u cervellu, è altre parti di u vostru corpu. Sicondu u, u revestimentu di u cervellu hè infettatu in 25 per centu di e persone chì anu TB miliaria. Hè impurtante di circà questu perchè richiede un trattamentu più longu.
Ritrattu Miliary TB
Cause di a TB miliaria
A TB hè causata da i batteri chjamati Mycobacterium tuberculosis. Hè cuntagiosu è si trasmette quandu qualchissia cù una infezzione attiva di TB in u so pulmone rilascia i batteri in aria tossendu o starnutendu, è qualchissia altru u inala. Pò stà in aria per qualchì ora.
Quandu avete i batteri in u vostru corpu, ma u vostru sistema immunitariu hè abbastanza forte per luttà contr'à ellu, hè chjamatu TB latente. Cù TB latente, ùn avete micca sintomi è ùn site micca contagiosu. Se u vostru sistema immune ferma di travaglià bè, a TB latente pò trasformassi in TB attiva. Avarete sintomi è serete contagiosu.
Fattori di risicu per a TB miliaria
, a TB miliaria hè stata vista principalmente in zitelli è zitelli. Avà si trova assai più spessu in adulti. Hè perchè diventà immunocomprumessu hè assai più cumunu oghje.
Tuttu ciò chì indebulisce u vostru sistema immunitariu aumenta u risicu di piglià ogni tipu di TB. A TB miliaria si face di solitu solu sì u vostru sistema immunitariu hè assai debule. Cundizioni è prucedure chì ponu indebulisce u vostru sistema immune includenu:
- HIV è AIDS
- alcolismu
- malnutrizione
- malatia renale cronica
- diabete
- cancru in i vostri pulmoni, collu o testa
- esse incinta o dà a nascita di recente
- dialisi à longu andà
Quelli chì sò in medicazione chì funzionanu cambiendu o abbattendu u sistema immunitariu sò ancu in più risicu per a TB miliaria. U più cumunu hè l'usu di corticosteroidi à longu andà, ma e droghe chì sò aduprate dopu un trasplante d'organu o per trattà e malatie immunitarie è u cancheru ponu ancu indebulisce u vostru sistema immunitariu è aumentà u risicu di TB miliare.
Segni è sintomi di TB miliaria
I sintomi di a TB miliaria sò assai generali. Puderanu include:
- una frebba chì dura per parechje settimane è pò esse peghju a sera
- brividi
- tosse secca chì pò esse occasionalmente sanguinosa
- fatigue
- debbulezza
- mancanza di fiatu chì cresce cù u tempu
- poviru appetitu
- perdita di pesu
- sudatu di notte
- ghjustu ùn mi sentu micca bè in generale
Sì altri organi al di là di i vostri pulmoni sò infettati, sti organi ponu smette di travaglià bè. Questa pò causà altri sintomi, cum'è bassi livelli di globuli rossi se a medula ossea hè influenzata o una eruzione cutanea caratteristica se a vostra pelle hè implicata.
Diagnosticu di a TB miliaria
I sintomi di a TB miliaria sò listessi à quelli di parechje malatie, è i batteri ponu esse difficiuli à truvà quandu u vostru sangue, altri fluidi, o campioni di tissutu sò visti à u microscopiu. Questu face difficiule per u vostru duttore di diagnosticà è diferenzà da altre cause possibili di i vostri sintomi. Parechji testi diversi ponu esse necessarii per u vostru duttore per fà u diagnosticu.
Una prova cutanea di tuberculina chjamata prova PPD mostra se sè mai statu espostu à u batteriu chì provoca a TB. Questa prova ùn pò micca dì se avete attualmente una infezione attiva; mostra solu sè site statu infettatu à un certu puntu. Quandu site immunocomprumessu, sta prova pò indicà chì ùn avete micca a malatia ancu quandu avete.
U vostru duttore urdinerà una radiografia di u torace se u test di a pelle hè pusitivu o se avete sintomi chì suggerenu TB. A differenza di a TB tipica chì pò assumiglia à altre infezioni, u schema di seme di migliu nantu à una radiografia di pettu hè assai caratteristicu di a TB miliaria. Quandu u schema hè vistu, hè più faciule di fà u diagnosticu, ma certe volte ùn si vede finu à quandu avete avutu l'infezzione è i sintomi per un bellu pezzu.
Altri testi chì u vostru duttore pò urdinà per cunfirmà u diagnosticu di a TB miliaria sò:
- una CT scan, chì dà una maghjina megliu di i vostri pulmoni
- campioni di sputum per circà i batteri sottu un microscopiu
- un test di sangue chì pò rilevà l'esposizione à i batteri
- una bronchoscopia in a quale una fotocamera sottile è illuminata hè inserita per a bocca o u nasu in i vostri pulmoni affinchì u vostru duttore possa cercà macchie anormali è uttene campioni da guardà sottu à un microscopiu
Siccomu a TB miliaria affetta l'organi in u vostru corpu oltre i vostri pulmoni, u vostru duttore pò vulè altre prove secondu secondu induve pensanu chì l'infezzione sia:
- una CT scan di altre parte di u vostru corpu, in particulare u vostru addome
- una MRI per circà l'infezzione in u vostru cervellu o a medula spinale
- un ecocardiogramma per circà una infezzione è fluidu in u revestimentu di u vostru core
- un campione d'urina per circà i batteri
- una biopsia di midollo osseu, induve un agulla hè inseritu in mezu à un osu per piglià un campione per circà e batterie à u microscopiu
- una biopsia, in a quale un picculu pezzu di tissutu hè pigliatu da un urganu pensatu per esse infettatu è fighjatu cù un microscopiu per truvà i batteri
- un colpu spinali se u vostru duttore pensa chì u fluidu intornu à a medula spinale è u cervellu hè infettatu
- una prucedura induve una agulla hè inserita in una raccolta di fluidi intornu à u to pulmone per circà batteri
Trattamentu di a TB miliaria
U trattamentu hè listessu chì per a TB tipica è pò cunsiste in:
Antibiotici
Sarete trattatu cù parechji antibiotici per 6 à 9 mesi. Una volta chì i batteri sò stati cultivati in una cultura (chì richiede assai tempu), un laburatoriu testerà per vede se i soliti antibiotici uccidenu a ceppa di batteri chì avete. Raramente, unu o più di l'antibiotici ùn funzionanu micca, chì hè chjamatu resistenza à i farmaci. S'ellu accade, l'antibiotici saranu cambiati per alcuni chì funzionanu.
Se u revestimentu di u vostru cervellu hè infettatu, averete bisognu di 9 à 12 mesi di trattamentu.
L'antibiotici cumuni sò:
- isoniazida
- etambutolu
- pirazinamide
- rifampin
Steroidi
Puderete dà steroidi se u rivestimentu di u vostru cervellu o di u core hè infettatu.
Chirurgia
Raramente, pudete sviluppà complicazioni, cum'è un ascessu, chì necessitanu chirurgia per trattà.
Prospettiva di a TB miliaria
A TB miliaria hè una infezzione rara ma cuntagiosa è chì mette in periculu a vita. U trattamentu di a malatia richiede più di un mese di più antibiotici. Hè impurtante chì sta infizzione sia diagnosticata u più prestu pussibule è chì pigliate l'antibiotici finu à a direzzione. Questu permette un bonu risultatu è ferma a pussibilità di sparghje à altre persone. Sì avete qualchì sintomi di TB, o sapete di l'esposizione recente à a malatia, cuntattate l'uffiziu di u duttore per un appuntamentu u più prestu.