Autore: Bobbie Johnson
Data Di Creazione: 8 Aprile 2021
Aghjurnamentu Di Data: 22 Ghjugnu 2024
Anonim
Segni di un attaccu di panicu chì tutti duveranu sapè - Vita Di Vita
Segni di un attaccu di panicu chì tutti duveranu sapè - Vita Di Vita

Cuntenutu

Mentre ùn ponu micca esse u tema di scelta durante u brunch di dumenica o una discussione cumuna trà l'amichi in un testu di gruppu, l'attacchi di panicu sò luntanu da raru. In fatti, almenu 11 per centu di l'adulti americani anu un attaccu di panicu ogni annu, secondu u Manual Merck. È l'Istitutu Naziunale di Salute Mentale stima chì quasi u 5 per centu di l'adulti americani sperimentanu disordine di panicu in un certu puntu di a so vita. ICYDK, u disordine di panicu hè un tipu di disordine d'ansietà caratterizatu da episodi inaspettati è ripetuti di paura intensa chì pò accade tecnicamente in ogni mumentu, secondu a NIMH. Ma, eccu a cosa, ùn avete micca bisognu di esse diagnosticatu clinicamente cun disordine di panicu per sperimentà attacchi di panicu, dice Terri Bacow, Ph.D., un psicologu clinicu licenziatu basatu in New York City. "Mentre l'attacchi di panicu sò un sintimu di disordine di panicu, parechje persone anu attacchi di panicu autonomi o anu attacchi di panicu in u cuntestu di altri disordini d'ansietà, cum'è fobie". (Assuciatu: Perchè Duvete Smettere di Dicerete Avete Ansietà Sì Veramente Ùn)


Un attaccu di panicu porta i sentimenti tipichi di stress è ansietà à u prossimu livello. "Durante un attaccu di panicu, u corpu entra in modu di lotta o volu è si prepara per luttà o fughje", spiega Melissa Horowitz, Psy.D., direttore di a Formazione Clinica à l'Istitutu Americanu di Terapia Cognitiva. (Refrescamentu rapidu: A lotta o u volu hè essenzialmente quandu u vostru corpu hè inundatu cù l'hormone in risposta à una minaccia percepita.) "Ma a realità hè chì ùn ci hè micca un veru periculu. Sò i sensazioni somatici è a nostra interpretazione di elli chì portanu à un aggravamentu di sintomi ", dice.

Quelli sensazioni somatici includenu una lista di lavanderia di sintomi chì includenu nausea, strettu in u pettu, cori di corsa, sensazioni di suffocante è mancanza di respirazione. Altri segni di un attaccu di panicu? Tremore, tremore, formicolio, vertigini, sudazione, ecc. "Alcune persone ricevenu uni pochi [di sti segni di un attaccu di panicu], certe persone ne ricevenu parechji", nota Bacow. (Se vi dumandate, "chì sò i segni di un attaccu di panicu?" Allora site probabilmente interessatu à sapè chì pudete ancu avè un attaccu di panicu in u vostru sonnu.)


"Durante un attaccu di panicu, ci hè un attu subitu di paura chì hè intensu è breve, chì dura menu di 10 minuti", dice Horowitz. "Queste sensazioni ponu sente chì avete un attaccu di cori, perde u cuntrollu, o ancu mori". A paura è l'incertezza intornu à ciò chì accade pò fassi sente ancu peggiu, agisce cum'è carburante annantu à u vostru focu pienu d'ansietà. È hè per quessa chì Bacow dice: "a chjave ùn hè micca di panicu nantu à u panicu. Se ti freak out, i sensazioni sò più forti ".

Pensate à questu modu: I segni di un attaccu di panicu - sia vertigini, mancanza di respiro, sudazione, u chjamate - sò u modu di u vostru corpu per risponde à una minaccia percepita è, à u so turnu, "esercitazioni di corsa" per preparalli à assumete a cosiddetta minaccia, spiega Bacow.Ma quandu avete principiatu à l'iperfocus o l'accentu annantu à sente queste sensazioni, mandate u vostru corpu in overdrive è aggravate e sensazioni somatici.

In ogni casu, sè avete avutu un attaccu di panicu, fate un appuntamentu cù u vostru duttore. "Ùn vulete micca scartà una cundizione medica seria, cum'è un prublema di core, cum'è panicu", dice Horowitz. È se sperimentate attacchi spessu, vulete cercà trattamentu, cume a terapia comportamentale cognitiva perchè i sintomi ponu compromettere a vostra vita d'ogni ghjornu. (Assuciatu: Servizii di Salute Mentale Gratuiti Chì Offrenu Supportu Affordable è Accessibile)


Mentre i sintomi di l'attacchi di panicu sò ben cunnisciuti, e cause sò menu. "Ci pò esse una predisposizione genetica o biologica", dice Horowitz. Un avvenimentu vitale maiò o una seria di transizioni di vita chì si verificanu durante un cortu tempu pò pone ancu e basi per sperimentà un attaccu di panicu.

"Ci pò ancu esse alcune cose chì agiscenu cum'è fattori scatenanti per e persone chì sperimentanu u panicu", aghjusta. U cavallu in trasportu publicu, esse in un spaziu chjusu, o piglià un esame pò esse tutti fattori scatenanti è abbastanza da fà vene unu di i segni sopra menzionati di un attaccu di panicu. Certi cundizzioni medichi puderanu ancu aumentà u vostru risicu. Per esempiu, e persone cun asma sò 4,5 volte più propensi à sperimentà attacchi di panicu ch'è quelli senza a malatia respiratoria, secondu un studiu in u Revista Americana di Medicina di Cura Respiratoria è Critica. Una tiuria: I sintomi di l'asma, cum'è l'iperventilazione, ponu causà timore è ansietà, chì ponu innescà un attaccu di panicu.

Sè avete u panicu, ci sò cose chì pudete fà per aiutà à ricuperà più rapidamente (è nimu ùn hà bisognu di respira in un saccu di carta). Mentre duvete sempre vede un documentu - è pigliate in seriu l'attacchi di panicu - se avete vistu i segni di un attaccu di panicu chì venenu è sperienze un attaccu, sti cunsiglii ponu aiutà in u calore di u mumentu.

1. Cambiate u vostru ambiente. Puderia esse simplice quant'è chjude a porta di l'uffiziu, pusendu in una stalla di bagnu, o entra in un locu tranquillu in Starbucks. Mentre hè in traccia di un attaccu di panicu, pò esse assai difficiule di rallentà. Truvà momentaneamente un locu chì hè più silenziu - è hà menu distrazioni - pò fà una grande differenza per fermà u ciclu di panicu chì si sente, dice Horowitz. "Pusate, chjude l'ochji, è fate un respiru lentu è prufondu in è fora".

2. Aduprate self-talk. Sia à voce alta sia in a vostra mente, parlate da voi stessu cù ciò chì sperimentate. Per esempiu, pudete dì: "U mo core batte rapidamente, si sente cum'è s'ellu hè diventatu più veloce di quantu era cinque minuti fà". "Pudendu esse espunutu à ciò chì si senti cusì periculosu o minacciatu vi aiuta à ricurdà chì sò solu sensazioni è ancu s'elli sò scomodi in u mumentu, ùn sò micca periculosi è ùn durà micca per sempre", spiega Horowitz.

3. Avanzate di sè stessu. Cù l'ochji chjusi, imaginate chì pudete fà affruntà. "Immaginatevi in ​​un locu induve ùn sperimentate più questi sintomi [attaccu di panicu] è tornate à a vostra vita d'ogni ghjornu", dice. Questu aiuta u vostru cervellu à crede chì hè pussibule, chì pò aiutà à mette fine à u vostru panicu più rapidamente. (Avanti: Addestrate u vostru Corpu per Sentite Meno Stressatu cù Questu Eserciziu di Respirazione)

Rivista per

Publicità

A Più Lettura

Cumu aghju infine impegnatu in una mezza maratona - è cunnessu cun mè stessu in u prucessu

Cumu aghju infine impegnatu in una mezza maratona - è cunnessu cun mè stessu in u prucessu

A ragazza i firma per una meza maratona. A zitella crea un pianu di furmazione. Ragazza mette u copu. A zitella ùn i allena mai ... è, probabilmente l'avete capita, a ragazza ùn cor...
I Migliori Vibratori Clit, Secunnu Educatori Sexuali

I Migliori Vibratori Clit, Secunnu Educatori Sexuali

e avete mai avutu una co a boo toccu a vo tra perla durante u ghjocu a uciatu o trofinatu u vo tru clitoricu da olu, ùn arete micca orpre i da ta tat: Più di u 80 per centu di e per one cun...