Autore: Judy Howell
Data Di Creazione: 25 Lugliu 2021
Aghjurnamentu Di Data: 1 Lugliu 2024
Anonim
Ciò chì avete bisognu di sapè se avete attacchi di panicu mentre guidate - Salute
Ciò chì avete bisognu di sapè se avete attacchi di panicu mentre guidate - Salute

Cuntenutu

L'attacchi di panicu, o brevi periodi di paura estrema, ponu esse spaventosi indipendentemente da quandu accadenu, ma ponu esse particolarmente inquietanti s'elli accadenu quandu cunduce.

Mentre puderete sperimentà attacchi di panicu più spessu se avete un disordine d'ansietà o disordine di panicu, ponu accade ancu sì ùn avete micca.

Ma ci hè una speranza. L'attacchi di panicu sò curabili, è ci sò passi chì pudete fà per aiutà à allevà un attaccu di panicu chì culpisce mentre site daretu à u volante.

Cumu sapete se hè un attaccu di panicu?

L'attacchi di panicu è u disordine di panicu appartenenu à a categuria più larga di disordini d'ansietà, ma l'attacchi di panicu è l'attacchi d'ansietà ùn sò micca listessi.

L'attacchi di panicu spessu implicanu principalmente sintomi fisichi chì ponu disturbà cumpletamente ciò chì fate per un breve periodu di tempu. Puderanu fà chì vi sentiate staccatu o separatu da voi stessu o da u mondu chì vi circonda.


A differenza di l'ansietà, l'attacchi di panicu sembranu spessu accadere senza ragione apparente.

Amparate più nantu à ciò chì un attaccu di panicu puderebbe sente quì.

sintomi di un attaccu di panicu
  • un sintimu subitu di paura estrema
  • core battutu o battutu di u core assai rapidu
  • tinghje è mareosità
  • sintendu chì pudete svene
  • difficultà per respirà o per sente cum'è se vi stesse affucendu
  • nausea
  • sudatu è brividi
  • dulore à a testa, à u pettu o à u stomacu
  • sintendu chì puderete perde u cuntrollu
  • sintendu chì site per more

L'ansietà intensa pò implicà alcuni di i stessi sintomi. In fatti, puderebbe sempre sente chì avete un attaccu di panicu. L'ansietà pò sviluppà più lentamente è implicà sintomi emozionali dinò, cum'è preoccupazione, nervosità o angoscia generale.

Puderia ancu persiste più di un attaccu di panicu. L'ansietà spessu causa angoscia, ma ùn vi supraneghja micca sempre cumpletamente.

Avè ancu un attaccu di panicu pò fà preoccupassi d'avè un altru. Ùn hè micca raru di diventà cusì preoccupatu d'avè più attacchi di panicu chì alterate a vostra rutina ghjurnata per prevene li.


Chì causa l'attacchi di panicu mentre cunduce?

Puderiate avè un attaccu di panicu mentre cunduce per parechje ragioni diverse.

A volte, l'attacchi di panicu accadenu senza una causa chiara. Tuttavia, certi fattori ponu fà più probabili attacchi di panicu, cume:

  • una storia di famiglia di disordine di panicu
  • stress significativu o cambiamenti di vita
  • un accidente o un traumu recente, ancu quellu chì ùn hè micca ligatu à a guida

Se avete attacchi di panicu di tantu in tantu, puderete preoccupassi d'avè unu di novu, in particulare in una situazione o un locu induve puderete mette voi o altri in periculu.

L'attacchi di panicu sò spessu derivati ​​da a paura di perde u cuntrollu, ma avè sta preoccupazione pò rende in realtà più prubabile chì ne sperimentiate unu.

Sentite ansiosi, panichi, o stressati per qualsiasi ragione mentre guidate ùn significa micca necessariamente chì vi panicherete, ma questi fattori puderebbenu fà un attaccu ancu più probabile.

L'attacchi di panicu ponu accade ancu in risposta à a paura o quandu site espostu à un trigger, cum'è un avvenimentu, vista, olfattu, sonu, o sintimu chì vi ramenta a vostra paura o di un mumentu chì avete avutu un attaccu di panicu.


Sì avete una fobia pudete esse più probabile d'avè un attaccu di panicu. Per esempiu, scuntrà ciò chì teme puderia causà un attaccu di panicu.

Questu pò accade cù l'ansietà di guidà o una fobia di guidà, o cose chì puderete incontrà mentre guidate, cum'è ponti, tunnel, grandi corpi d'acqua, o api è altri insetti chì sospettate chì puderianu entrà in a vostra vittura.

Cumu sò diagnosticati attacchi di panicu?

Per diagnosticà un attaccu di panicu, un prufessiunale di salute mentale - cume un terapeuta, psicologu, o psichiatra - vi dumanderà di descrive ciò chì avete sperimentatu, quandu hè accadutu, ciò chì state facendo, è induve erate.

I prufessiunali di a salute mentale paragunanu i sintomi chì descrivi à quelli elencati in u Manuale Diagnosticu è Statisticu di Disturbi Mentali, Quinta Edizione (DSM-5) per aiutà à identificà l'attacchi di panicu.

Un attaccu di panicu stessu ùn hè micca una cundizione di salute mentale, ma pò accade cum'è parte di un'altra cundizione, cume l'ansietà, l'ansietà sociale, u disordine di u stress post-traumaticu (PTSD), a depressione è u disordine di panicu, per citarne pochi.

Hè ancu cunsideratu cum'è un specificatore per alcune condizioni di salute mentale, cum'è depressione, PTSD, è disordine di abusu di sostanze.

Se avete attacchi di panicu regulari, preoccupatevi di avè di più, è cambiate a vostra vita quotidiana o cumpurtamentu per evità d'avè li, puderebbe avè disordine di panicu. Sta situazione hè classificata cum'è disordini d'ansietà in u DSM-5.

U disordine di panicu hè assai curabile, ma duverete vede un prufessiunale di salute mentale per un diagnosticu accuratu è per determinà u megliu trattamentu per voi.

Cunsiglii per affruntà l'attacchi di panicu

L'attacchi di panicu ponu causà paura è sintomi fisichi. Ùn hè micca raru di sente chì si puderia more, cù altre sensazioni spiacevuli.

Puderete avè un tempu difficiule per stà tranquillu quandu vi sentite vertiginosi, stumacati, o ùn puderete micca ripiglià fiatu. Puderete avè bisognu à tirà è esce da a vostra vittura subitu.

Sè site in un locu sicuru, esce da a vittura pò aiutà à sente menu panicu in u mumentu, ma ùn vi aiuterà micca à affruntà ciò chì causa u vostru panicu.

Ma chì fate sè ùn hè micca sicuru o pussibule di tirà sopra è esce da a vostra vittura? Eccu parechji suggerimenti per aiutà à trattà l'attacchi di panicu mentre guidate:

Aduprate distrazioni sicure

Sè site abituatu à guidà, à ascultà musica, podcast, o à a radio mentre cunduce vi pò aiutà à fighjà nantu à qualcosa al di là di i vostri penseri stressanti.

Se vive cun ansietà o un'altra situazione di salute mentale, a musica pò spessu aiutavvi à trattà cun penseri angosciati è emozioni, è prevene attacchi di panicu.

Pruvate à fà una playlist di e vostre canzone preferite calmante, rilassante o musica "chill". Un podcast simpaticu o divertente o un show di radio pò ancu aiutà à mantene a vostra mente fora di penseri chì puderebbenu causà ansietà o stress.

Impegnate i vostri sensi

Pigliate cun voi caramelle acide o piccanti, gomme, o qualcosa di fretu per beie cun voi quandu si conduce in qualchì locu. Se cuminciate à sentite in panicu, succhiate un dolci o sorseghjate a vostra bevanda.

U liquidu fretu o u gustu acutu di a caramella ponu aiutà à ritruvà i vostri sensi è fucalizza nantu à qualcosa al di là di u vostru panicu. Chewing gum pò ancu aiutà.

Rinfria

Se cuminciate à sentite vertiginosi, afflitti o sudati, accendite l'aria condizionata o scendite i vostri finestrini. L'aria fredda nantu à a vostra faccia è e mani pò aiutà à calmà i sintomi, è pudete sentite più tranquillu.

Respira

L'attacchi di panicu ponu causà mancanza di fiatu è fà vi senta cum'è se ti stuzzichi. Questu pò esse spaventosu, ma prova à piglià fiatu lentu è prufondu. Focus nantu à respira è fora, micca nantu à a pussibilità di soffocà.

Pensà à ùn pudè respirà pò rende più difficiule di ripiglià fiatu. Queste esercitazioni di respirazione ponu aiutà.

Focus nantu à i vostri sintomi, micca i penseri darreri

Piglia fiatu prufondu lentu, scuzzulate e mani s'elle sò trimulenti, è accende l'AC si sente caldu o sudatu - o u riscaldatore se avete un fretu.

Ramintate vi chì i sintomi fisichi ùn sò micca serii è chì si ne anderanu in qualchì minutu. Pruvate à ùn pensà micca à a vostra paura. Pò aiutà à dà ti qualcosa da focalizà, cum'è un edifiziu in distanza o un segnu da circà.

Continuate à guidà, se pudete cuntinuà in modu sicuru

Spinghje a paura chì accumpagna un attaccu di panicu pò aiutà a superallu. Trattà u panicu implica spessu a realisazione chì per spaventosi chì parenu, l'attacchi di panicu ùn ti ferenu micca veramente.

Guidà attraversu u vostru attaccu di panicu pò aiutà à capì chì ùn vi cuntrolla micca è vi rassicura chì pudete gestisce lu senza chì accada nunda di male. Questu pò aiutà à sentite più capaci di affruntà un attaccu di panicu se ne avete un altru.

Chì hè u trattamentu per l'attacchi di panicu mentre cunduce?

Parechje persone chì anu un attaccu di panicu ùn ne anu mai una seconda. Se avete più di un attaccu di panicu, pudete vulete cunsiderà di ghjunghje à un prufessiunale di salute mentale. A terapia pò aiutà à amparà à trattà l'attacchi di panicu è affruntà e cause sottostanti.

Se avete ripetutu attacchi di panicu, passate assai tempu à preoccupassi d'avè un altru attaccu di panicu, è cuminciate à evità u travagliu, a scola, o altri lochi chì di solitu andate, pudete avè un disordine di panicu.

Circa un terzu di e persone cun disordine di panicu sviluppanu ancu agorafobia. Sta cundizione implica una paura intensa di avè un altru attaccu di panicu è di ùn pudè scappà in modu sicuru. Queste condizioni ponu infine influenzà a vostra qualità di vita è rende difficile per voi ancu lascià a vostra casa.

A terapia pò aiutà à trattà sia u disordine di panicu sia a agorafobia. Eccu i tippi di terapia più cumuni:

Terapia cumportamentale cognitiva (CBT)

A CBT hè u trattamentu primariu per u disordine di panicu, ma l'aggiunta di furmazione di abilità puderia avè ancu più benefiziu.

Un sguardu nantu à 100 persone hà trovu evidenze chì suggerenu chì e persone chì anu ricevutu una capacità di resistenza è di capacità per affrontà in più di a CBT standard anu avutu una maggiore resilienza è avianu miglioratu a qualità di vita.

Terapia di esposizione

A terapia di esposizione pò ancu aiutà à trattà l'attacchi di panicu chì accadenu per via di una fobia o altra situazione temuta. Stu approcciu implica esponi lentamente à ciò chì teme cù l'aiutu di un terapeuta.

Se avete paura di guidà, o cose chì pudete scuntrà mentre guidate, cum'è ponti o tunnel, a terapia d'esposizione pò aiutà à amparà à superà a vostra paura. Questu pò riduce o eliminà l'attacchi di panicu.

Terapia in ligna

A terapia in linea pò ancu aiutà cù u disordine di panicu è l'attacchi di panicu. Un tippu truvatu di CBT basatu in Internet, chjamatu Panic Online, hà avutu circa i stessi benefici per i participanti cum'è a terapia faccia a faccia.

Medicazione

Alcuni medicamenti ponu ancu aiutà cù i sintomi di attaccu di panicu, ancu s'elli ùn trattanu alcuna causa sottostante di attacchi di panicu. I medicazione chì un psichiatra puderia prescrive includenu:

  • inibitori selettivi di ricaptazione di serotonina (SSRI)
  • inibitori di ricaptazione di serotonina-norepinefrina (SNRI)
  • benzodiazepine

E benzodiazepine ponu esse dipendenti, allora generalmente li aduprarete solu per pocu tempu. Per esempiu, puderianu aiutà à gestisce i sintomi di attacchi di panicu severi per sentesi capaci di travaglià nantu à a so causa sottostante in terapia.

Chì ci hè a prospettiva se avete attacchi di panicu?

L'attacchi di panicu è u disordine di panicu si migliuranu generalmente cù u trattamentu, è un prufessiunale in salute mentale pò aiutà à truvà u trattamentu chì funziona megliu per voi.

Mentre site in terapia, hè una bona idea di pruvà à cuntinuà à fà cose chì avete da fà normalmente, cumpresu a guida. Se evitate di caccià per paura d'avè un attaccu di panicu, pudete truvà ancu più difficiule di finisce per cumincià à guidà di novu.

Pruvate à guidà distanze corte o in strade tranquille induve puderete praticà in modu sicuru a respirazione prufonda o altre tecniche di rilassamentu se cuminciate à sente sintomi di panicu. Puderia ancu aiutà à piglià cun voi un amicu di fiducia o un membru di a famiglia quandu cunduce.

U takeaway

Parechje persone si sentenu paurose o ansiose quandu guidanu. Sì vi truvate sentendu paura estrema è avendu sintomi fisichi, pudete avè un attaccu di panicu.

Se avete avutu un attaccu di panicu daretu à u volante o preoccupatu d'avè unu, pensate à parlà cun un terapeuta. A terapia pò aiutà à prevene l'attacchi di panicu mentre cunduce è vi aiuta à sviluppà strategie per affrontà a vostra paura di guidà.

Cunsigliatu

Chì hè a riflessione di Moro, quantu dura è chì significa

Chì hè a riflessione di Moro, quantu dura è chì significa

U rifle u di Moro hè un muvimentu involuntariu di u corpu di u criaturu, chì hè pri ente in i primi 3 me i di vita, è in chì i mu culi di u bracciu reagi cenu in modu prutetto...
3 rimedi casalinghi pruvati per l'ansietà

3 rimedi casalinghi pruvati per l'ansietà

I rimedii ca ani per l'an ietà ò una ottima opzione per e per one chì offrenu di tre ecce ivu, ma ponu ancu e e aduprati da e per one chì ò diagno ticate cun di ordine d&#...